***ULTIMA ORĂ: Ziarul Moravuri.ro publică în exclusivitate înregistrări audio din dosarele penale în care sunt cercetați fostul președinte Aricescu Trandafir și administratora Mirea Viorica ! DAȚI CLICK AICI PENTRU DETALII...
Un scandal fără precedent în Constanţa are loc de peste un an la Asociaţia de Proprietari 358, situată la intrarea în staţiunea Mamaia, în zona Delfinariu. Fostul preşedinte al asociaţiei, Aricescu Trandafir, şi administratora Mirea Viorica sunt în război total cu proprietarii, fiind acuzaţi de furt, abuz în serviciu, fals, uz de fals, distrugere de înscrisuri şi ameninţare.
Fosta administratoră Rădulescu Viorica o acuză pe Mirea că a achitat fraudulos din banii asociației un fals prejudiciu, inexistent în realitate, iar ulterior i-a imputat falsul prejudiciu pe lista de plată pentru a o denigra în fața locatarilor. Astfel, administratora Mirea ar fi risipit 3728 RON din banii asociației doar pentru a-și rezolva răzbunările personale împotriva fostei admnistratore Rădulescu, cu care este vecină de bloc. Inspectoarea Costea de la Administrația Finanțelor Publice Constanța a confirmat că Rădulescu Viorica nu a produs nici un prejudiciu asociației și a acuzat-o pe administratora Mirea de abuz în serviciu la întocmirea actelor contabile. În replică la învinuirile ce i s-au adus de către Administrația Finanțelor Publice Constanța, Mirea Viorica a negat cu vehemență că aceste învinuiri ar exista. Ziarul "Atac de Constanța" a intrat însă în posesia unei înregistrări audio care confirmă acuzațiile aduse de ANAF administratorei Mirea și dovedește că Mirea a mințit în fața instanței Judecătoriei Constanța, în dosarul 30890/212/2010.
Parchetul Judecătoriei Constanţa a deschis zece dosare penale împotriva administratorei Mirea Viorica, a fostului președinte Aricescu Trandafir, precum şi împotriva cenzorului Danciu Constantin şi a comitetului executiv al asociaţiei (Pielelungă Ştefan, Jigarov Vasile, Dumitru Aurica, Iancu Georgeta, Calotă Irina), aceştia riscând condamnări cu închisoare. Mai mult, Aricescu şi Mirea au fost daţi în judecată în şapte procese civile, aflate în prezent pe rolul Judecătoriei Constanţa. Deşi a fost demis de proprietari în iulie 2010, Aricescu refuză să predea funcţia noului preşedinte Malciu Ion şi se luptă să o menţină în funcţie abuziv pe administratora Mirea, demisă şi ea în martie 2010.
Cercetată penal este și avocata Decu N. Valentina (baroul Tulcea), care îi apără pe administratora Mirea și pe fostul președinte Aricescu. Parchetul Judecătoriei Constanța o cercetează penal pe avocata Decu Valentina pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals. După trimiterea sa în judecată, avocata Decu Valentina riscă condamnarea cu închisoarea și retragerea dreptului de a profesa avocatura.
Administratora Mirea Viorica este o fostă angajată a Primăriei Năvodari, acuzată în 2008 de primarul Nicolae Matei de escrocherii imobiliare şi dată afară. Primarul orașului Năvodari o acuză pe Mirea Viorica că a escrocat pe proprietarii care au solicitat restituirea unor terenuri sau trecerea acestora în intravilan. Concret, în calitate de inspector la biroul agricol din Primăria Năvodari, Mirea a șantajat și făcut presiuni asupra proprietarilor de drept pentru a-i obliga să îi cedeze gratuit sau să îi vândă terenurile la valori cu mult sub prețul pieței. Mirea Viorica a pretins și primit în mod gratuit cotă parte din terenurile ce urmau a fi restituite (sau trecute în intravilan) sau a plătit pentru aceste terenuri prețuri chiar și cu 90% mai mici decât prețul pieței.
Mirea Viorica a fost unul din capii mafiei imobiliare din Năvodari iar averea ei este de peste 9.000.000 de euro. Conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, familia Mirea deține în Năvodari 18 terenuri intravilane cu o suprafață totală de 187833 metri pătrați. DAȚI CLICK AICI pentru detalii despre imperiul imobiliar din Năvodari de peste 9.000.000 de euro al administratorei Mirea Viorica.
|
||||||
PensiiReclamanta C.C. în contradictoriu cu pârâta Casa Judeteana de Pensii Ialomita, a solicitat revocarea masurii de calcul si retinere a cotei de asigurari sociale de sanatate de 5,5% în sensul aplicarii acesteia doar asupra câtimii veniturilor realizate din pensie care depaseste suma de 740 lei.
Tribunalul analizând actele si lucrarile dosarului a respins aceasta cerere pentru considerentele de mai jos:
Din probele administrate în cauza rezulta ca reclamanta este beneficiara unei pensii pentru munca si limita de vârsta al carei cuantum depaseste 740 lei si ca, contributia de asigurari sociale de sanatate i-a fost calculata prin aplicarea procentului de 5,5% prevazut de Legea nr. 95/2006 asa cum a fost modificata si completata prin O.U.G. nr. 107/2010 asupra întregului cuantum al pensiei sale.
Aceasta modalitate de calcul a contributiei de asigurari sociale de sanatate aplicata de pârâta si criticata de reclamanta este cea corecta si care respecta dispozitiile legale în materie.
În acest sens trebuie sa amintim ca potrivit art. 256 alin. 1 lit. a din Lega nr.295/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, fondul national unic de asigurari de sanatate se formeaza printre altele si din contributia persoanelor fizice si juridice, contributii ale caror cote pentru anul 2011 sunt stabilite prin Legea nr. 286/2010, legea bugetului de stat.
Cu privire la pensionari, potrivit art.257 alin.2 ind. 2 din Legea nr. 95/2006, asa cum a fost modificata prin O.U.G. nr. 107/2010, daca au venituri peste 740 lei, datoreaza contributia lunara pentru asigurarile sociale de sanatate calculata potrivit art.259 alin.2 din acelasi act normativ, adica 5,5% din veniturile obtinute din pensie, astfel încât prin aplicarea acestei cote sa nu rezulte o pensie neta mai mica de 740 lei.
Ca titularii obligatiei de plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate sunt pensionari cu venituri din pensie mai mari de 740 lei , rezulta si din prevederile art.213 alin.2 lit. h din Legea nr. 95/2006 care excepteaza de la plata acestei contributii pensionarii cu venituri din pensie mai mici de 740 lei, cât si dispozitiile art.296 ind. 3 lit. d din Codul fiscal, asa cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 117/2010, care nominalizeaza la categoria platitorilor contributiei de asigurari sociale de sanatate pensionarii cu venituri din pensie mai mari de 740 lei.
Asadar, modificarea art. 296 ind. 3 din Codul fiscal prin O.U.G. nr. 117/2010 s-a facut tocmai pentru a exista o concordanta cu modificarea din Legea nr. 95/2006, cele doua acte normative stabilind fara putinta de tagada ca pensionarii ale caror venituri din pensie depaseste suma de 740 lei datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate.
Modalitatea de calcul a acestei contributii îti gaseste sediul materiei în dispozitiile art. 259 alin.2 din Legea nr. 95/2006 asa cum a fost modificat potrivit O.U.G. nr. 107/2010 si art.296 ind. 9 din Codul fiscal , asa cum a fost introdus si modificat prin O.U.G. nr. 117/2010.
Astfel, potrivit art. 259 alin.2 din Legea nr. 95/2006 , modificat rezulta ca „contributia datorata de pensionarii ale caror venituri din pensii depasesc 740 lei este de 5,5% aplicata asupra acestor venituri si se vireaza o data cu plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza de catre cei care efectueaza plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie neta mai mica de 740 lei”.
Potrivit art.296 ind. 9 din Codul fiscal , modificat rezulta ca baza de calcul lunara a contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate o reprezinta veniturile din pensii care depasesc 740 de lei. Contributia lunara se datoreaza asupra acestor venituri, iar prin aplicarea cotei de contributie nu poate rezulta o pensie neta mai mica de 740 de lei.
Exprimând o consecventa a legiuitorului national reglementarile cuprinse în cele doua acte normative sunt identice si ele arata ca , contributia datorata de pensionarii ale caror venituri din pensii depasesc 740 lei se calculeaza prin aplicarea cotei legale asupra acestor venituri si se vireaza odata cu plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza de cei care efectueaza plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie neta mai mica de 740 lei.
Din interpretarea logica a continutului acestor reglementari rezulta ca, cota de contributie de 5,5 % se aplica asupra întregului venit realizat din pensie si nu doar asupra a ceea ce depaseste suma de 740 lei asa cum sustine reclamanta.
Cel putin trei motive duc la aceasta concluzie si anume :
a) un motiv care tine de regula de interpretare logica potrivit cu care unde legea nu distinge nici noi nu trebuie sa distingem si care are drept scop sa împiedice interpretul în a restrânge aplicarea unui text care este conceput în termeni generali.
Pentru a justifica aplicarea acestei reguli amintim faptul ca în vechea reglementare pâna la interventia O.U.G. nr. 107/2010 continutul art.259 alin.2 era urmatorul : „ pentru pensionari , contributia datorata de acestia se aplica numai veniturilor care depasesc limita supusa impozitului pe venit si se calculeaza pentru diferenta între cuantumul pensiei si aceasta limita …”.
Prin noua modificare intervenita ca urmare a O.U.G. nr. 107/2010, aceasta distinctie nu mai este mentinuta de legiuitor ceea ce înseamna ca vointa acestuia a fost ca procentul legal de calcul al cotei de asigurari sociale de sanatate sa se aplice întregului venit realizat din pensie si nu numai câtimii ce depaseste 740 lei.
b) un al doilea motiv care tine de regula de interpretare logica si anume aceea potrivit cu care specialul are prioritate de aplicare fata de general.
Daca am fi sa consideram cu privire la modalitatea de calcul a contributiei de asigurari sociale de sanatate ca cele doua texte invocate mai sus ar fi contradictorii atunci prioritate de aplicare ar avea textul cuprins în Legea nr. 95/2006 fata de cel cuprins în Codul fiscal , întrucât reglementarea din lege este speciala fata de reglementarea din cod care are caracter general , Codul fiscal reprezentând dreptul comun în materia contributiilor sociale obligatorii, iar Legea nr. 95/2006 dreptul special în materia contributiei de asigurari sociale de sanatate.
c) un al treilea motiv ce tine de logica formata . Daca cota procentuala de 5,5% s-ar aplica doar sumei ce depaseste 740 lei , dispozitiile art.259 alin.2 din Legea nr. 95/2006 , fraza a II-a , cât si cele ale art.296 ind. 9 , fraza a II-a din Codul fiscal în configuratia actuala nu si-ar mai avea ratiune întrucât ipoteza reglementata de aceste texte de lege nu s-ar regasi niciodata în realitate.
Pentru aceste considerente, interpretarea data de pârâta textelor legale discutate mai sus si aplicarea acestora este cea corecta.
În sfârsit, la acestea putem adauga ca un argument si reglementarea post factum cuprinsa în H.G. nr. 150/2011 privind modificarea si completarea Normelor Metodologice de aplicare a Codului fiscal care la pct. 18 la Titlul IX2- Contributii sociale obligatorii – (publicata în Monitorul Oficial partea I nr. 150 din 01.03.2011) stabileste modalitatea de calcul a contributiei de asigurari sociale de sanatate în cazul analizat în speta exact potrivit interpretarii mai sus aratate.
Tribunalul Ialomita – Sectia civila, sentinta civila nr. 923/F/11.04.2011.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu