sâmbătă, 7 mai 2011

Abuz în serviciu contra intereselor publice. Obligativitatea citării părţii vătămate.









***ULTIMA ORĂ: Ziarul Moravuri.ro publică în exclusivitate înregistrări audio din dosarele penale în care sunt cercetați fostul președinte Aricescu Trandafir și administratora Mirea Viorica ! DAȚI CLICK AICI PENTRU DETALII...



Un scandal fără precedent în Constanţa are loc de peste un an la Asociaţia de Proprietari 358, situată la intrarea în staţiunea Mamaia, în zona Delfinariu. Fostul preşedinte al asociaţiei, Aricescu Trandafir, şi administratora Mirea Viorica sunt în război total cu proprietarii, fiind acuzaţi de furt, abuz în serviciu, fals, uz de fals, distrugere de înscrisuri şi ameninţare.

Fosta administratoră Rădulescu Viorica o acuză pe Mirea că a achitat fraudulos din banii asociației un fals prejudiciu, inexistent în realitate, iar ulterior i-a imputat falsul prejudiciu pe lista de plată pentru a o denigra în fața locatarilor. Astfel, administratora Mirea ar fi risipit 3728 RON din banii asociației doar pentru a-și rezolva răzbunările personale împotriva fostei admnistratore Rădulescu, cu care este vecină de bloc. Inspectoarea Costea de la Administrația Finanțelor Publice Constanța a confirmat că Rădulescu Viorica nu a produs nici un prejudiciu asociației și a acuzat-o pe administratora Mirea de abuz în serviciu la întocmirea actelor contabile. În replică la învinuirile ce i s-au adus de către Administrația Finanțelor Publice Constanța, Mirea Viorica a negat cu vehemență că aceste învinuiri ar exista. Ziarul "Atac de Constanța" a intrat însă în posesia unei înregistrări audio care confirmă acuzațiile aduse de ANAF administratorei Mirea și dovedește că Mirea a mințit în fața instanței Judecătoriei Constanța, în dosarul 30890/212/2010.

Parchetul Judecătoriei Constanţa a deschis zece dosare penale împotriva administratorei Mirea Viorica, a fostului președinte Aricescu Trandafir, precum şi împotriva cenzorului Danciu Constantin şi a comitetului executiv al asociaţiei (Pielelungă Ştefan, Jigarov Vasile, Dumitru Aurica, Iancu Georgeta, Calotă Irina), aceştia riscând condamnări cu închisoare. Mai mult, Aricescu şi Mirea au fost daţi în judecată în şapte procese civile, aflate în prezent pe rolul Judecătoriei Constanţa. Deşi a fost demis de proprietari în iulie 2010, Aricescu refuză să predea funcţia noului preşedinte Malciu Ion şi se luptă să o menţină în funcţie abuziv pe administratora Mirea, demisă şi ea în martie 2010.

Cercetată penal este și avocata Decu N. Valentina (baroul Tulcea), care îi apără pe administratora Mirea și pe fostul președinte Aricescu. Parchetul Judecătoriei Constanța o cercetează penal pe avocata Decu Valentina pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals. După trimiterea sa în judecată, avocata Decu Valentina riscă condamnarea cu închisoarea și retragerea dreptului de a profesa avocatura.

Administratora Mirea Viorica este o fostă angajată a Primăriei Năvodari, acuzată în 2008 de primarul Nicolae Matei de escrocherii imobiliare şi dată afară. Primarul orașului Năvodari o acuză pe Mirea Viorica că a escrocat pe proprietarii care au solicitat restituirea unor terenuri sau trecerea acestora în intravilan. Concret, în calitate de inspector la biroul agricol din Primăria Năvodari, Mirea a șantajat și făcut presiuni asupra proprietarilor de drept pentru a-i obliga să îi cedeze gratuit sau să îi vândă terenurile la valori cu mult sub prețul pieței. Mirea Viorica a pretins și primit în mod gratuit cotă parte din terenurile ce urmau a fi restituite (sau trecute în intravilan) sau a plătit pentru aceste terenuri prețuri chiar și cu 90% mai mici decât prețul pieței.

Mirea Viorica a fost unul din capii mafiei imobiliare din Năvodari iar averea ei este de peste 9.000.000 de euro. Conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, familia Mirea deține în Năvodari 18 terenuri intravilane cu o suprafață totală de 187833 metri pătrați.
DAȚI CLICK AICI pentru detalii despre imperiul imobiliar din Năvodari de peste 9.000.000 de euro al administratorei Mirea Viorica.





Tip: Decizie
Nr./Dată: 115/A/2010 (03.05.2011)
Autor: Tribunalul Bistriţa-Năsăud-Secţia Penală
Domenii asociate:
Procedură civilă şi penală (căi de atac, competenţe etc.)
Abuz în serviciu contra intereselor publice. Obligativitatea citării părţii vătămate.

(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. pen., dec. nr. 115/A/30 noiembrie 2010)

Prin sentinţa penală nr. 377 din 23 martie 2010 pronunţată de Judecătoria Bistriţa s-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice dată faptelor reţinute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului EV din infracţiunile prev. de art. 248 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 şi de art. 290 Cod penal, raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, în infracţiunile prev. de art. 248 alin. 1 Cod penal, şi de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal (fiind înlăturate dispoziţiile din Legea nr. 78/2000).
În urma schimbării încadrării juridice a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 12.000 lei amendă penală, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 alin. 1 Cod penal, cu reţinerea circumstanţei atenuante prev. de art. 74 lit. a Cod penal, şi făcând astfel aplicarea dispoziţiilor art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal şi 450 lei amendă penală, pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod penal, cu reţinerea circumstanţei atenuante prev de art. 74 lit. a Cod penal şi făcând astfel aplicarea dispoziţiilor art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal.
În baza art. 33 lit. a Cod penal s-a constatat că infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului sunt în concurs real, motiv pentru care în conformitate cu dispoziţiile art. 34 lit. c Cod penal, s-au contopit pedepsele stabilite pentru infracţiunile concurente, în pedeapsa cea mai grea, de 12.000 lei amendă penală. atrăgându-se atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 63/1 Cod penal.
Totodată s-au admis cererile de schimbare a încadrării juridice dată faptelor reţinute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului FI infracţiunile prev. de art. 248 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 şi de art. 290 Cod penal, raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, în infracţiunile prev. de art. 248 alin. 1 Cod penal, şi de art. 26 raportat la art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal (fiind înlăturate dispoziţiile din Legea nr. 78/2000 şi reţinută complicitatea la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată) şi în consecinţă a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 7.000 lei amendă penală, pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 alin. 1 Cod penal, cu reţinerea circumstanţei atenuante prev. de art. 74 lit. a Cod penal, şi făcând astfel aplicarea dispoziţiilor art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal şi pedeapsa de 200 lei amendă penală, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. 26 raportat la art. 290 Cod penal, cu reţinerea circumstanţei atenuante prev de art. 74 lit. a Cod penal şi făcând astfel aplicarea dispoziţiilor art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal.
În baza art. 33 lit. a Cod penal, s-a constatat că infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului sunt în concurs real, motiv pentru care în conformitate cu dispoziţiile art. 34 lit. c Cod penal, s-au contopit pedepsele stabilite pentru infracţiunile concurente, în pedeapsa cea mai grea, de 7.000 lei amendă penală, atrăgându-se totodată atenţia inculpatului asupra dispoziţiile art. 63/1 Cod penal.
De asemenea s-au admis cererile de schimbare a încadrării juridice dată faptelor reţinute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului PI din infracţiunile prev. de art. 26 raportat la art. 248 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal şi de art. 290 Cod penal, raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, în infracţiunile prev. de art. 26 raportat la art. 248 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, şi de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal (fiind înlăturate dispoziţiile din Legea nr. 78/2000) şi în consecinţă a fost condamnat inculpatul pentru comiterea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 26 raportat la art. 248 alin. 1 Cod penal, cu reţinerea recidivei postcondamantorii prev. de art.37 lit. a Cod penal şi 4 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod penal, cu reţinerea recidivei postcondamantorii prev. de art.37 lit. a Cod penal.
În baza art. 33 lit. a Cod penal, s-a constatat că infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului sunt în concurs real, motiv pentru care în conformitate cu dispoziţiile art. 34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele stabilite pentru infracţiunile concurente, în pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 2 luni închisoare.
Conform art. 83 Cod penal, s-a revocat beneficiul suspendării condiţionate acordat inculpatului PI în ceea ce priveşte pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1537/2006 a Judecătoriei Bistriţa (definitivă prin decizia penală nr. 25/A/28.02.2007 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud şi decizia penală nr. 371/18.06.2007 a Curţii de Apel Cluj), dispunându-se ca inculpatul să execute această pedeapsă alăturat pedepsei rezultante de 1 an şi 2 luni închisoare aplicată pentru concursul de infracţiuni ce face obiectul prezentului dosar penal, deci în total 2 ani şi 2 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 raportat la art. 64 lit. a Teza II-a şi lit. b Cod penal.
S-a constatat că partea vătămată Consiliul Local al comunei Matei, nu s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale şi nici în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare al instanţei.
Conform art. 445 Cod procedură penală, s-a dispus anulare actelor false, respectiv a procesului-verbal de custodie şi a actelor contabile întocmite ulterior (facturi şi anexe).
S-a stabilit în favoarea avocatului MV suma de 300 lei, cu titlu onorariu avocat desemnat din oficiu, pentru inculpatul PI.
Inculpatul EV a fost obligat să plătească statului suma de 1.000 lei cu titlu cheltuieli judiciare.
Inculpatul FI a fost obligat să plătească statului suma de 1.000 lei cu titlu cheltuieli judiciare.
Inculpatul PI a fost obligat să plătească statului suma de 1.300 lei cu titlu cheltuieli judiciare, din care 300 lei reprezintă onorariu apărător desemnat din oficiu.
Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa şi inculpaţii EV şi FI.
Apelurile declarate sunt fondate, însă pentru motivul că în primă instanţă, cauza a fost soluţionată fără aplicarea dispoziţiilor legale privind citarea părţii vătămate.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 215/2001 a Administraţiei publice locale, comunele oraşele, municipiile şi judeţele sunt unităţi administrativ - teritoriale , în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale, iar art. 21 din acelaşi act normativ prevede că unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu, la alin. 2 stabilindu-se că în justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate după caz, de primar sau preşedintele Consiliului Judeţean. Primarul, respectiv preşedintele Consiliului Judeţean, poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al Consiliului Judeţean sau un avocat care să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale, precum şi ale autorităţilor administraţiei publice locale, respective, în justiţie.
Analiza materialului probator aflat la dosar a relevat faptul că, contractant în cauză, în vederea efectuării lucrărilor de reabilitare a Şcolii Generale Matei este Primăria comunei Matei, toate actele aferente încheierii contractului purtând antetul acestei instituţii.
Aşadar, în cauză nu trebuia citat Consiliul Local al comunei Matei în calitate de parte vătămată, ci partea contractantă, eventuala susţinere că Primăria comunei Matei nu putea figura în această calitate în procesul penal datorită faptului că trebuia citată prin primar (inculpatul EV), care nu putea avea dublă calitate, de reprezentant al părţii vătămate şi de inculpat, neputând fi apreciată ca întemeiată, în condiţiile în care, în existenţa unui astfel de conflict de interese, se putea uza de dispoziţiile Legii nr.215/2001, care la art. 57, prevede posibilitatea primarului de a-i delega viceprimarului atribuţiile sale.
De altminteri, în dosarul nr. 3080+/112/2008 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud – Secţia comercială, a fost admisă acţiunea civilă formulată de Primăria comunei Matei, Comuna Matei – prin primar, primarul comunei Matei, împotriva pârâtei S.C.”PI” S.R.L. Beclean, care a fost obligată să restituie reclamanţilor materialele şi obiectele prevăzute în anexa procesului-verbal de custodie încheiat între părţi la data de 19.12.2007, în valoare de 485.432 lei, iar în caz de imposibilitatea restituirii în natură, la plata sumei de 485.432 lei, pârâta fiind obligată să plătească reclamanţilor suma de 402.254,48 lei, penalităţi contractuale de întârziere din executarea contractului de lucrări nr.4208/4.12.2007.
În consecinţă, din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, raportat la dispoziţiile legii speciale şi a normelor Codului de procedură penală, tribunalul a apreciat că în cauză nu a fost legal citată partea vătămată, astfel că în temeiul dispoziţiilor art.379 pct.2 lit.”b” Cod procedură penală, vor fi admise apelurile declarate de apelanţi împotriva Sentinţei penale, ce va fi desfiinţată în tot, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Cu ocazia rejudecării, va fi citată unitatea administrativ-teritorială, respectiv Comuna Matei, Primăria comunei Matei prin viceprimar sau o altă persoană desemnată de instituţia respectivă să o reprezinte, urmând ca prima instanţă să analizeze, în noul ciclu procesual, şi susţinerile formulate în apel şi să procedeze la soluţionarea cauzei cu legala citare a părţilor implicate în procesul penal.
Se va stabili onorariu avocaţial din oficiu în sumă de 300 de lei în favoarea av. MV, ce se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, cheltuielile judiciare din apel urmând să rămână în sarcina statului, conform art. 192 alin. 3 Cod procedură penală

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu