***ULTIMA ORĂ: Ziarul Moravuri.ro publică în exclusivitate înregistrări audio din dosarele penale în care sunt cercetați fostul președinte Aricescu Trandafir și administratora Mirea Viorica ! DAȚI CLICK AICI PENTRU DETALII...
Un scandal fără precedent în Constanţa are loc de peste un an la Asociaţia de Proprietari 358, situată la intrarea în staţiunea Mamaia, în zona Delfinariu. Fostul preşedinte al asociaţiei, Aricescu Trandafir, şi administratora Mirea Viorica sunt în război total cu proprietarii, fiind acuzaţi de furt, abuz în serviciu, fals, uz de fals, distrugere de înscrisuri şi ameninţare.
Fosta administratoră Rădulescu Viorica o acuză pe Mirea că a achitat fraudulos din banii asociației un fals prejudiciu, inexistent în realitate, iar ulterior i-a imputat falsul prejudiciu pe lista de plată pentru a o denigra în fața locatarilor. Astfel, administratora Mirea ar fi risipit 3728 RON din banii asociației doar pentru a-și rezolva răzbunările personale împotriva fostei admnistratore Rădulescu, cu care este vecină de bloc. Inspectoarea Costea de la Administrația Finanțelor Publice Constanța a confirmat că Rădulescu Viorica nu a produs nici un prejudiciu asociației și a acuzat-o pe administratora Mirea de abuz în serviciu la întocmirea actelor contabile. În replică la învinuirile ce i s-au adus de către Administrația Finanțelor Publice Constanța, Mirea Viorica a negat cu vehemență că aceste învinuiri ar exista. Ziarul "Atac de Constanța" a intrat însă în posesia unei înregistrări audio care confirmă acuzațiile aduse de ANAF administratorei Mirea și dovedește că Mirea a mințit în fața instanței Judecătoriei Constanța, în dosarul 30890/212/2010.
Parchetul Judecătoriei Constanţa a deschis zece dosare penale împotriva administratorei Mirea Viorica, a fostului președinte Aricescu Trandafir, precum şi împotriva cenzorului Danciu Constantin şi a comitetului executiv al asociaţiei (Pielelungă Ştefan, Jigarov Vasile, Dumitru Aurica, Iancu Georgeta, Calotă Irina), aceştia riscând condamnări cu închisoare. Mai mult, Aricescu şi Mirea au fost daţi în judecată în şapte procese civile, aflate în prezent pe rolul Judecătoriei Constanţa. Deşi a fost demis de proprietari în iulie 2010, Aricescu refuză să predea funcţia noului preşedinte Malciu Ion şi se luptă să o menţină în funcţie abuziv pe administratora Mirea, demisă şi ea în martie 2010.
Cercetată penal este și avocata Decu N. Valentina (baroul Tulcea), care îi apără pe administratora Mirea și pe fostul președinte Aricescu. Parchetul Judecătoriei Constanța o cercetează penal pe avocata Decu Valentina pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals. După trimiterea sa în judecată, avocata Decu Valentina riscă condamnarea cu închisoarea și retragerea dreptului de a profesa avocatura.
Administratora Mirea Viorica este o fostă angajată a Primăriei Năvodari, acuzată în 2008 de primarul Nicolae Matei de escrocherii imobiliare şi dată afară. Primarul orașului Năvodari o acuză pe Mirea Viorica că a escrocat pe proprietarii care au solicitat restituirea unor terenuri sau trecerea acestora în intravilan. Concret, în calitate de inspector la biroul agricol din Primăria Năvodari, Mirea a șantajat și făcut presiuni asupra proprietarilor de drept pentru a-i obliga să îi cedeze gratuit sau să îi vândă terenurile la valori cu mult sub prețul pieței. Mirea Viorica a pretins și primit în mod gratuit cotă parte din terenurile ce urmau a fi restituite (sau trecute în intravilan) sau a plătit pentru aceste terenuri prețuri chiar și cu 90% mai mici decât prețul pieței.
Mirea Viorica a fost unul din capii mafiei imobiliare din Năvodari iar averea ei este de peste 9.000.000 de euro. Conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, familia Mirea deține în Năvodari 18 terenuri intravilane cu o suprafață totală de 187833 metri pătrați. DAȚI CLICK AICI pentru detalii despre imperiul imobiliar din Năvodari de peste 9.000.000 de euro al administratorei Mirea Viorica.
| Tip: Decizie |
| Nr./Dată: 826 (30.03.2011) |
| Autor: Tribunalul Gorj - Sectia Civila |
Domenii asociate: Fondul funciar |
Prin Legea nr. 18/1991, legiuitorul a conferit persoanelor îndreptăţite la stabilirea dreptului de proprietate, în condiţiile acestei legi speciale reparatorii, dreptul de a face plângere la judecătorie împotriva hotărârilor comisiilor judeţene de fond funciar asupra contestaţiilor, în temeiul art. 53 şi următoarele.
De asemenea, persoana nemulţumită poate face plângere la instanţă, în baza aceluiaşi text de lege, coroborat cu art. 64 în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de Comisia Judeţeană sau punerea efectivă în posesie.
Se observă, aşadar, că o acţiune în „modificarea” unui titlu de proprietate emis în conformitate cu hotărârea comisiei judeţene de fond funciar, după ce titlul de proprietate a intrat în circuitul civil, nu a fost reglementată prin legea specială.
În speţă, titlul de proprietate a cărei modificare se solicită a fost eliberat în baza cererii de reconstituire formulată de reclamantă la 16.03.1991, validată prin HCJ nr. 29/15.10.1991 şi a procesului verbal de punere în posesie din 05.06.2002 ori, câtă vreme aceste acte nu au fost atacate de către reclamantă, în condiţiile art. 53 şi următoarele din Legea nr. 18/1991, iar titlul a fost eliberat în conformitate cu acestea, nu există motive pentru modificarea titlului.
Critica recurentei, în sensul că instanţa a ignorat temeiul juridic al acţiunii, respectiv art. 58 din Legea nr. 18/1991, este nefondat, deoarece dispoziţiile din acest articol se referă la faptul că modificarea, înlocuirea sau desfiinţarea titlului de proprietate se pot face de către comisia locală, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive, dar în speţă, nu se impune modificarea titlului, pentru considerentele ce au fost expuse.
Decizia Nr. 826/2011 din şedinţa publică de la 30 Martie 2011
Prin acţiunea civilă înregistrată la Judecătoria Novaci la data de 19/10/2010 sub număr dosar 2028/267/2010, reclamanta C M, a chemat în judecată pârâtele Comisia LFF Bengeşti Ciocadia şi Comisia LFGF Gorj, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună modificarea titlului de proprietate nr. 1355127 din 12/07/2002 în sensul de a se consemna corect vecinătatea la Sud din tarlaua 73, parcela 12 ca fiind „ drum şi moştenitorii lui G V” şi modificarea procesului verbal de punere în posesie şi a schiţei aferente în acelaşi sens urmând totodată a se consemna corect şi dimensiunile tarlalei 73, parcela 12 conform schiţei cadastrale întocmite, respectiv astfel încât parcela să aibă forma de trapez cu baza de 38 m, lungimea L 1=100,20 m, lungimea L2=131,79 m, iar lăţimea mică de la Râul Gilort de 11,32 m.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispoz art 58 din Lg 18/1991.
S-a depus copia titlului de proprietate, procesul verbal de punere în posesie, acte de stare civilă, schiţa terenului şi schiţa parcelelor.
Comisia LFF Bengeşti Ciocadia a formulat întâmpinare prin care arată că sunt de acord cu admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, respectiv cu anularea parţială a procesului verbal de punere în posesie şi a actelor premergătoare eliberării acestuia precum şi a titlului de proprietate nr 1355127 din 12/07/2002 cu privire la suprafaţa de teren de categorie agricol înscrisă în tarlaua 73, parcela 12 şi eliberarea unui titlu de proprietate cu înscrierea suprafeţei de 1916 mp cu vecinătăţile;N- Corobea Pantelimon, S- moştenitorii lui Gioancă Vasile, E- râul Gilort, V- DE 2687, dimensiuni şi vecinătăţi care corespund cu situaţia reală din teren.
Prin sentinţa civilă nr.1737 din 07.12.2010 pronunţată de Judecătoria Novaci în dosarul nr.2028/267/2010 a fost respinsă cererea formulată de reclamanta C M, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar Bengeşti Ciocadia şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Gorj.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că acţiunea este neîntemeiată deoarece modificarea titlului presupune probarea existenţei unei erori materiale la emiterea actului administrativ a cărui analiză e dedusă judecăţii, iar finalitatea acţiunii constă în corectarea erorilor intervenite, în sens formal, fără afectarea substanţei sau întinderii însuşi a dreptului recunoscut.
Cum reconstituirea dreptului de proprietate pe o suprafaţă mai întinsă nu presupune o analiză formală, ci o analiză de fond, inclusiv sub aspectul amplasamentului terenului, s-a reţinut ca fiind greşită calea procesuală aleasă de reclamant.
Împotriva sentinţei a declarat recurs recurenta reclamantă C M, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
A susţinut că hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal şi a fost dată cu aplicarea greşită a legii, respectiv a disp. art. 58 din Legea nr. 18/1991, care au constituit temeiul juridic al acţiunii.
S-a invocat de către recurentă că modificarea titlului de proprietate nu presupune o analiză de fond, ci corectarea unor erori materiale, în sensul arătat în acţiune, însă instanţa nu a dat dovadă de rol activ şi nu a pus în discuţie obiectul acţiunii în raport de temeiul juridic invocat, pronunţând o hotărâre motivată foarte sumar.
Reexaminând actele şi lucrările dosarului, în raport de criticile formulate, tribunalul constată că recursul este nefondat cu următoarea motivare:
Prin Legea nr. 18/1991, care a reprezentat temeiul juridic al eliberării titlului de proprietate nr. 1355127/12.07.2002 pe numele reclamantei, legiuitorul a conferit persoanelor îndreptăţite la stabilirea dreptului de proprietate, în condiţiile acestei legi speciale reparatorii, dreptul de a face plângere la judecătorie împotriva hotărârilor comisiilor judeţene de fond funciar asupra contestaţiilor, în temeiul art. 53 şi următoarele.
De asemenea, persoana nemulţumită poate face plângere la instanţă, în baza aceluiaşi text de lege, coroborat cu art. 64 în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de Comisia Judeţeană sau punerea efectivă în posesie.
Se observă, aşadar, că o acţiune în „modificarea” unui titlu de proprietate emis în conformitate cu hotărârea comisiei judeţene de fond funciar, după ce titlul de proprietate a intrat în circuitul civil, nu a fost reglementată prin legea specială.
În speţă, titlul de proprietate a cărei modificare se solicită a fost eliberat în baza cererii de reconstituire formulată de reclamanta C M la 16.03.1991, validată prin HCJ nr. 29/15.10.1991 şi a procesului verbal de punere în posesie din 05.06.2002 ori, câtă vreme aceste acte nu au fost atacate de către reclamantă, în condiţiile art. 53 şi următoarele din Legea nr. 18/1991, iar titlul a fost eliberat în conformitate cu acestea, nu există motive pentru modificarea titlului.
Critica recurentei, în sensul că instanţa a ignorat temeiul juridic al acţiunii, respectiv art. 58 din Legea nr. 18/1991, este nefondat, deoarece dispoziţiile din acest articol se referă la faptul că modificarea, înlocuirea sau desfiinţarea titlului de proprietate se pot face de către comisia locală, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive, dar în speţă, nu se impune modificarea titlului, pentru considerentele ce au fost expuse.
În consecinţă, în baza art. 312 C.pr.civ., recursul reclamantei va fi respins ca nefondat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu