***ULTIMA ORĂ: Ziarul Moravuri.ro publică în exclusivitate înregistrări audio din dosarele penale în care sunt cercetați fostul președinte Aricescu Trandafir și administratora Mirea Viorica ! DAȚI CLICK AICI PENTRU DETALII...
Un scandal fără precedent în Constanţa are loc de peste un an la Asociaţia de Proprietari 358, situată la intrarea în staţiunea Mamaia, în zona Delfinariu. Fostul preşedinte al asociaţiei, Aricescu Trandafir, şi administratora Mirea Viorica sunt în război total cu proprietarii, fiind acuzaţi de furt, abuz în serviciu, fals, uz de fals, distrugere de înscrisuri şi ameninţare.
Fosta administratoră Rădulescu Viorica o acuză pe Mirea că a achitat fraudulos din banii asociației un fals prejudiciu, inexistent în realitate, iar ulterior i-a imputat falsul prejudiciu pe lista de plată pentru a o denigra în fața locatarilor. Astfel, administratora Mirea ar fi risipit 3728 RON din banii asociației doar pentru a-și rezolva răzbunările personale împotriva fostei admnistratore Rădulescu, cu care este vecină de bloc. Inspectoarea Costea de la Administrația Finanțelor Publice Constanța a confirmat că Rădulescu Viorica nu a produs nici un prejudiciu asociației și a acuzat-o pe administratora Mirea de abuz în serviciu la întocmirea actelor contabile. În replică la învinuirile ce i s-au adus de către Administrația Finanțelor Publice Constanța, Mirea Viorica a negat cu vehemență că aceste învinuiri ar exista. Ziarul "Atac de Constanța" a intrat însă în posesia unei înregistrări audio care confirmă acuzațiile aduse de ANAF administratorei Mirea și dovedește că Mirea a mințit în fața instanței Judecătoriei Constanța, în dosarul 30890/212/2010.
Parchetul Judecătoriei Constanţa a deschis zece dosare penale împotriva administratorei Mirea Viorica, a fostului președinte Aricescu Trandafir, precum şi împotriva cenzorului Danciu Constantin şi a comitetului executiv al asociaţiei (Pielelungă Ştefan, Jigarov Vasile, Dumitru Aurica, Iancu Georgeta, Calotă Irina), aceştia riscând condamnări cu închisoare. Mai mult, Aricescu şi Mirea au fost daţi în judecată în şapte procese civile, aflate în prezent pe rolul Judecătoriei Constanţa. Deşi a fost demis de proprietari în iulie 2010, Aricescu refuză să predea funcţia noului preşedinte Malciu Ion şi se luptă să o menţină în funcţie abuziv pe administratora Mirea, demisă şi ea în martie 2010.
Cercetată penal este și avocata Decu N. Valentina (baroul Tulcea), care îi apără pe administratora Mirea și pe fostul președinte Aricescu. Parchetul Judecătoriei Constanța o cercetează penal pe avocata Decu Valentina pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals. După trimiterea sa în judecată, avocata Decu Valentina riscă condamnarea cu închisoarea și retragerea dreptului de a profesa avocatura.
Administratora Mirea Viorica este o fostă angajată a Primăriei Năvodari, acuzată în 2008 de primarul Nicolae Matei de escrocherii imobiliare şi dată afară. Primarul orașului Năvodari o acuză pe Mirea Viorica că a escrocat pe proprietarii care au solicitat restituirea unor terenuri sau trecerea acestora în intravilan. Concret, în calitate de inspector la biroul agricol din Primăria Năvodari, Mirea a șantajat și făcut presiuni asupra proprietarilor de drept pentru a-i obliga să îi cedeze gratuit sau să îi vândă terenurile la valori cu mult sub prețul pieței. Mirea Viorica a pretins și primit în mod gratuit cotă parte din terenurile ce urmau a fi restituite (sau trecute în intravilan) sau a plătit pentru aceste terenuri prețuri chiar și cu 90% mai mici decât prețul pieței.
Mirea Viorica a fost unul din capii mafiei imobiliare din Năvodari iar averea ei este de peste 9.000.000 de euro. Conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, familia Mirea deține în Năvodari 18 terenuri intravilane cu o suprafață totală de 187833 metri pătrați. DAȚI CLICK AICI pentru detalii despre imperiul imobiliar din Năvodari de peste 9.000.000 de euro al administratorei Mirea Viorica.
|
||||||
Acţiuni (în): anulare, posesorie, regres, pauliană etc.În motivarea cererii reclamanţii au arătat că au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 950 mp aferentă imobilului casă de locuit pe care îl deţin în Comuna PC, judeţul ....
În ceea ce priveşte suprafaţa de teren a cărei reconstituire o solicită arată că în anul 1969 a fost atribuită în folosinţă în vederea construirii unui imobil casă de locuit, numiţilor AN şi ANI o suprafaţă de 1200 mp.
În anul 1981 reclamanţii au încheiat un contract de vânzare cumpărare cu AN şi ANI prin care aceştia le-au înstrăinat un imobil casă de locuit pe care îl construiseră pe terenul menţionat mai sus pentru suprafaţa totală de 1200 mp teren aferent construcţiei.
Având în vedere legislaţia în vigoare la momentul încheierii acestei convenţii contractul de vânzare cumpărare a fost întocmit numai pe imobilul casă de locuit şi asupra unei suprafeţe de 250 mp deşi, reclamanţilor le fusese transferat dreptul de proprietate asupra întregului trup de proprietate în suprafaţă de 1200 mp.
Tot datorită legislaţiei în vigoare la acel moment o persoană neputând deţine mai multe proprietăţi au fost nevoiţi să încheie un contract de vânzare cumpărare cu fiul lor, în prezent decedat, respectiv numitul LC, vânzându-i acestuia numai imobilul casă de locuit, suprafaţa de teren de 250 mp reintrând în proprietatea statului.
În aceste condiţii în anul 2005, moment în care reclamanţii au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, această cerere a fost formulată doar pentru suprafaţa rămasă neînstrăinată de 950 mp.
Plângerea este pe deplin întemeiată având în vedere dispoziţiile art. 24 alin. 1 din Legea 18/1991 care menţionează faptul că terenurile situate în intravilanul localităţilor care au fost atribuite de CAP potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptăţite, pentru construcţia de locuinţe şi anexe gospodăreşti, pe care le-au edificat, rămân şi se înscriu în proprietatea actualilor deţinători.
Consideră că sunt îndeplinite în totalitate condiţiile prevăzute de articolul menţionat mai sus, în sensul că terenul este situat în intravilanul localităţii, această suprafaţă de teren a fost atribuită de CAP autorilor lor AN şi ANI prin înscrisul nr. ***/***1969 iar pe acest teren a fost edificată o locuinţă.
Prevederile art. 27 alin. 2 ind. 1 din Legea 18/1991 stabilesc faptul că inclusiv proprietarii sau moştenitorii acestora care nu s-au înscris în CAP nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenuri prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului prin comisiile de fond funciar titluri de proprietate conform acestei legi.
Consideră că sunt pe deplin îndreptăţiţi la reconstituirea dreptului de proprietate.
Au arătat că motivarea Comisiei Locale PC, cum că respingerea cererii lor iniţiale a fost datorată faptului că dreptul de proprietate asupra acestei suprafeţe de teren a fost constituită în mod eronat numitei LF prin titlu de proprietate nr. ***/***.1994 şi soluţia sugerată, respectiv de a se adresa instanţei de judecată, nu face altceva decât să le întărească convingerea că plângerea lor este întemeiată. În ceea ce priveşte titlul menţionat arată că au înregistrat pe rolul Judecătoriei ... dosarul nr. ***/2008 având ca obiect constatarea nulităţii absolute parţiale acestui titlu de proprietate, în prezent această cauză fiind în recurs la Tribunal.
În drept a invocat dispoziţiile art. 53 alin. 2 din Legea 18/1991.
Prin întâmpinare, pârâta Comisia Locală PC a arătat că primarul comunei PC a solicitat în instanţă anularea titlului de proprietate nr. **/**1994 eliberat numitei DF, întrucât în mod eronat a fost trecută în titlu suprafaţa de 0,12 ha , ar fi trebuit să se treacă suprafaţa de 250 mp conform contractului de vânzare cumpărare. Însă instanţa a respins acţiunea formulată de Comisia Locală PC ca tardiv formulată. Consideră că din eroare Comisia locală PC a reconstituit la cerere în calitate de specialist în cadrul CAP PC d-nei DF, fostă L, dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe totale de 1200 mp, teren aferent imobilului casă de locuit aparţinând numiţilor LN şi LA.
Solicită admiterea acţiunii în sensul constatării nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. **/**1994.
Prin încheierea de şedinţă din data de 24.09.2010 instanţa a dispus conexarea la prezentul dosar a dosarului nr. ***/2010 al Judecătoriei ....
Astfel, prin cererea conexată înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei ... sub nr. ***/2008 la data de 24.03.2008, reclamanţii LA şi LN au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele LF, Comisia Judeţeană ... de aplicare a legilor fondului funciar şi Comisia locală a comunei PC de aplicare a legilor fondului funciar, să se constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. **/**.1994 emis de Comisia Judeţeană ... de aplicare a legilor fondului funciar, privind suprafaţa de 1200 mp teren situat în intravilanul Comunei PC, judeţul ..., cu vecinătăţile: la N – NI, E – JD, S – DD şi V – drum naţional, în baza art. III lit. a din Legea 169/1997 constând în aceea că pârâta nu este îndreptăţită, în acceptarea textului de lege invocat, să i se constituie drept de proprietate asupra acestei suprafeţe de teren.
În subsidiar solicită să se constate că sunt proprietarii suprafeţei de 1200 mp teren situat în vatra Comunei PC, cu vecinătăţile descrise anterior, proprietatea fiind dovedită atât prin actele de vânzare cumpărare de la numiţii AN şi ANI, teren asupra căruia a dobândit proprietatea şi prin uzucapiune terenul fiind în stăpânirea lor încă din 1981, împreună cu construcţiile situate pe el, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii conexe, reclamanţii au arăta că în anul 1981 au dobândit în proprietate un imobil casă de locuit situat în vatra satului PC, judeţul ..., astfel cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. **/**.1981 la Notariatul de Stat ..., construcţie din paiantă învelită cu ţiglă, compusă din trei dormitoare şi antreu şi împreună cu suprafaţa de teren aferentă de 250 mp întrucât actele la acel moment nu le puteau face pentru întreaga suprafaţă de 1200 mp ulterior printr-un act sub semnătură privată intitulat chitanţă au definitivat vânzarea pentru întreaga suprafaţă de teren de 1200 mp.
În anul 1982 prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ***/***1982 au fost nevoiţi să înstrăineze locuinţa de pe terenul de 1200 mp fiului lor în prezent decedat respectiv LC. Actul acesta a fost încheiat cu mult înainte ca fiul lor să se căsătorească cu pârâta LF.
Prin actul de vânzare cumpărare nu au înstrăinat fiului lor nicio suprafaţă de teren, oricum conform legislaţiei de la acel moment nici nu se putea terenul trecând în proprietatea statului, făcând un act formal pe casă motivat de faptul că nu aveau voie să aibă două locuinţe.
Pârâtei LF i s-a reconstituit la cerere în calitate de specialist în cadrul CAP drept de proprietate pentru 5000 mp în baza legii 18/1991.
Deşi nu era persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 1200 mp teren aferent construcţiei lor, teren pe care ei îl deţin cu acte de proprietate pe titlul de proprietate al pârâtei a fost trecută şi suprafaţa de 1200 mp.
Astfel art. III lit. a din Legea 167/1997 sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite conform legii la astfel de reconstituiri.
În drept a invocat dispoziţiile art. III din legea 169/1997.
Pârâta D ( L ) Florica a depus întâmpinare la cererea conexă, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Referitor la primul capăt de cerere a arătat că este proprietara întregii suprafeţe de 1200 mp teren aferent casei de locuit inclusă în suprafaţa totală de 5000 mp pentru care i-a fost constituit dreptul de proprietate potrivit Legii 18/1991 conform titlului de proprietate nr. ***/***1994.
Constituirea dreptului de proprietate s-a făcut în considerarea calităţii sale de specialist agricol , a desfăşurat activitate în cadrul CAP PC anterior anului 1991, ea făcând parte din categoria persoanelor îndreptăţite a li se constitui acest drept de proprietate în limita suprafeţei menţionate potrivit art. 19 din legea 18/1991.
Solicitarea sa expresă în acest sens a fost admisă de Comisia Comunală , propunere validată de Comisia Judeţeană anterior emiterii titlului de proprietate.
A fost pusă în posesie cu privire la această suprafaţă de teren pe care o stăpâneşte şi în prezent suprafaţă aferentă casei sale de locuit.
În condiţiile legii ulterior constituirii dreptului său de proprietate , pârâta Comisia Locală PC a formulat cerere în anularea titlului de proprietate, , invocând aceleaşi aspecte de nelegalitate, cerere respinsă prin Sentinţa civilă nr.**/**.2003 pronunţată de Judecătoria ... în dosarul nr. ***/2003.
Reclamanţii nu fac dovada unui drept propriu cu privire la acest teren drept recunoscut în condiţiile Legii 18/1991.
Chiar în condiţiile în care suprafaţa în discuţie inclusă în titlul de proprietate în cadrul suprafeţei din intravilan , tarlaua 23, parcelele 135, 136 nu ar fi fost menţionată în titlul de proprietate pe care îl invocă, această suprafaţă reprezintă proprietatea sa şi a fiicei sale LN. Astfel în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ***/***1981 reclamanţii au devenit proprietarii unui imobil casă de locuit compus din trei camere , dormitoare antreu, iar separat o anexă gospodărească. Suprafaţa de teren aferentă de 250 mp a trecut în proprietatea statului în condiţiile art. 30 alin. 2 din Legea 58/1974, restul până la 1200 mp fiind proprietate CAP , foştii proprietari AN şi ANI în calitate de membrii cooperatori, înscriindu-se încă de la cooperativizare în CAP cu această suprafaţă.
La rândul lor , reclamanţii în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1**/***.1981 au vândut fiului lor LC care a fost soţul său, imobilul casă de locuit descris anterior cu anexe gospodăreşti, suprafaţa de 250 mp teren reintrând în folosinţa statului în sensul dispoziţiilor expuse mai sus.
La apariţia Legii 18/1991 întreaga suprafaţă aferentă imobilului casă de locuit a intrat în proprietatea de drept a deţinătorului construcţiei, respectiv a soţului său LC, decedat ulterior la data de ***.1992.
Succesiunea acestuia a fost dezbătută conform certificatului de moştenitor nr. ***/****1993 şi din conţinutul acestuia rezultă în mod expres menţiunea privitoare la includerea în masa succesorală a imobilului casă de locuit cu dependinţe şi a suprafeţei de 1200 mp teren în litigiu, moştenitorii fiind ea şi fiica ei LN.
Evident că după momentul constituirii dreptului de proprietate în beneficiul său, în considerarea dispoziţiilor art. 19 din Legea 18/1991 , în limita a 5000 mp se impunea să fie pusă în posesie şi să i se atribuie în fapt întreaga suprafaţă de 5000 mp, la care se adaugă 1200 mp moştenită de ea alături de fiica sa de la soţul ei decedat.
Comisia Comunală a inclus în titlu această suprafaţă de 1200 mp , însă în fapt i s-a atribuit exclusiv suprafaţa de 3800 mp.
În nici un caz reclamanţii nu fac dovada unui drept propriu cu privire la această suprafaţă de teren.
La data perfectării primului act de vânzare cumpărare aceasta suprafaţă nu a constituit obiectul transferului dreptului de proprietate întrucât vânzătorii AN şi ANI erau membri CAP şi la acea dată terenul a fost inclus în CAP situaţie valabilă şi la momentul perfectării celui de al doilea act translativ de proprietate, reclamanţii neputând înstrăina o suprafaţă de teren pe care nu au avut-o niciodată în proprietate. Evident că din acest motiv nu-şi puteau valorifica eventualele pretenţii în baza Legii 18/1991.
Cu privire la cererea subsidiară solicită ca reclamanţii să facă precizări cu privire la modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate prin uzucapiune, şi solicită respingerea acestei cereri. A arătat că la momentul perfectării contractului de vânzare cumpărare ***/****.1981 vânzătorii AN şi ANI nu au înstrăinat decât imobilul casă de locuit cu anexe, suprafaţa de teren aferentă pe care o mai aveau în proprietate la acea dată de 250 mp a trecut în patrimoniul statului conform art. 30 din Legea 58/1974.
Restul suprafeţei până la 1200 mp era în patrimoniul CAP încă de la cooperativizare , cei doi vânzători fiind membri cooperatori , fapt rezultat din însuşi conţinutul actului **/***.1981.
Cei doi reclamanţi nu puteau dobândi în virtutea calităţii lor de membri cooperatori, rezultă din conţinutul actului **/***.1981 decât folosinţa suprafeţei de 250 mp.
Dacă au avut în folosinţă şi diferenţa până la 1200 mp probabil că au avut-o în virtutea calităţii de membri CAP dacă această limită de suprafaţă puteau să o aibă în folosinţă în raport de reglementările legale în vigoare , însă în nici un caz nu se poate concluziona că au stăpânit terenul în calitate de proprietari câtă vreme la acea dată au avut probabil numai folosinţa terenului în considerarea calităţii lor de membri CAP pentru restul până la 1200 mp.
Folosinţa terenului pentru 250 mp deşi a dobândit-o la momentul perfectării primului contract, au pierdut-o la momentul perfectării celui de-al doilea contract. Dată la care ei înşişi înstrăinează construcţia cu anexele fiului lor decedat ulterior LC. Faptul posesiei terenului în folosinţă până la această dată , dar şi ulterior nu este relevant sub aspectul condiţiilor impuse de dispoziţiile art. 1895 cod civil Pretinsa posesie nu este utilă. Chitanţa din ***.1994 este irelevantă sub aspectul invocat de reclamanţi câtă vreme regimul juridic al terenului a fost stabilit odată cu apariţia Legii 18/1991. acesta fiind acela al terenului eferent casei de locuit ce intră de drept în proprietatea deţinătorului construcţiei.
Comisia Locală PC a depus întâmpinare la cererea conexă prin care a arătat că este de acord cu acţiunea reclamanţilor, întrucât din eroare s-a emis titlu de proprietate nr. ***/***.1994 pe numele LF şi în care a fost şi inclusă şi suprafaţa de 1200 mp teren curţi construcţii acest teren aparţinându-le reclamanţilor.
D-na DF nu era persoană îndreptăţită la reconstituire în accepţiunea legii să i se atribuie acest teren în completarea suprafeţei de 3800 mp atribuită în arabil până la 5000 mp pentru care a făcut cerere de constituire a dreptului de proprietate ca lucrător în fostul CAP , construcţii care le aparţine numiţilor LN şi LA.
Aceştia au cumpărat iniţial de la foţii proprietari AN şi ANI imobilul casă de locuit situat pe acest teren şi întrucât la data respectivă legea interzicea vânzarea şi a terenului aferent terenul de 250 mp a intrat în proprietatea statului. Ulterior reclamanţii au cumpărat de la AN şi ANI şi diferenţa de 950 mp cu care aceştia figurau în registrul agricol.
Pentru a îndrepta eroarea comisă Comisia Comunală a intentat acţiune în justiţie care i-a fost respinsă.
La data de 9.05.2008 reclamanţii au renunţat la capătul doi din cererea conexă.
Prin sentinţa civilă nr. ***/***.2009 a Judecătoriei ... s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor şi s-a respins cererea conexată ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă şi s-a luat act de renunţarea reclamanţilor la capătul doi din cererea conexă.
Împotriva acestei sentinţe reclamanţii şi pârâta DF au declarat recurs.
Prin Decizia nr. ***/***.2010 Tribunalul ... a casat sentinţa civilă nr. ***/***.2009 a Judecătoriei ... şi a trimis cauza spre rejudecare la prima instanţă pentru a se pune în discuţie excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor.
Astfel cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei ... sub nr. **** la data de ***.2010.
Prin încheierea de şedinţă din data de 26.05.2010 instanţa a admis excepţia de incompatibilitate a d-nei judecător AC, şi s-a dispus repartizarea aleatorie a cauzei cauza fiind înregistrată pe rolul judecătoriei ... sub nr. **** şi ulterior conexată la prezenta cauză aşa cum s-a arătat mai sus.
La data de 24.09.2010 a depus precizări referitoare la excepţia lipsei de interes invocată din oficiu de instanţa care a soluţionat iniţial cererea conexă.
Prin încheierea de şedinţă din data de 24.09.2010 instanţa a respins excepţia lipsei de interes , pentru motivele arătată prin încheierea de şedinţă de la acea dată.
La termenul de judecată din data de 28.01.2011 instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor invocată de instanţa care a soluţionat iniţial cererea conexă şi a respins-o pentru motivele arătate în încheierea de şedinţă de la acea dată.
La termenul de judecată din data de 28.01.2011 reclamanţii şi-au precizat cererea conexă în sensul că solicită anularea titlului de proprietate nr. ***/**1994 numai în ceea ce priveşte suprafaţa de 500 mp situată în tarlaua 23 parcela 1336 precum şi suprafaţa de 450 mp din suprafaţa de 700 mp situată în tarlaua nr. 23 parcela 1335 urmând a rămâne înscrisă în titlul de proprietate în intravilan doar suprafaţa de 250 mp identificată în raportul de expertiză nr.***/***.2010 întocmit în cauză de expert OM prin poligonul de culoare maro între punctele 3-4-5-6-7-8-9-10-11-A-B-C-D-1.
În cauză instanţa a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar următoarele înscrisuri: adresa nr.***/ ***.2009 a Comisiei Locale pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar PC, copia contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. ***/***.1981 la Biroul Notarial de Stat Judeţean ... (f 7 -8), copia chitanţei din data de 10.10.1994 (f 11), plan de situaţie al locuinţei – schiţă, autorizaţie pentru executare de lucrări (f 13), adeverinţă nr. ***/**.1967, cerere de autorizaţie pentru executare de lucrări, adresa eliberată de Arhivele Naţionale sub nr. ***/***.2008 (f 16), adeverinţa eliberată de Primăria Comunei PC nr.***/***2002, copia contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.****/**.1982 de Notariatul de Stat Judeţean ... (f 18), adresa nr. ****/***2010 emisă de Instituţia Prefectului cu care au fost înaintate sent. civ. nr. ***/***.1995 pronunţată de Judecătoria ..., copie de pe BI. pentru LN şi LA, contract de vânzare – cumpărare; copia dec. civ. nr. ***/***.2010 a Tribunalului ..., titlu de proprietate nr. ***/***.1994 (f 53), Hotărârea nr. */**1991 a Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu anexe, interogatoriul luat de către reclamanţii LA şi LN pârâtei Comisia Locală pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar a com. PC (f 66-68), declaraţiile martorelor ŞR şi VE (f 69-70), raport de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topo-cadastru întocmit de expert OM (f 101-105), certificat de moştenitor nr**/**1993 (f 17 – dosar ***), copia sent. civ. nr. ***/***.2003 a Judecătoriei ... şi copia dec.civ. nr.***/***.2010 a Tribunalului ... (f. 21 - 25 dosar **/2008), copia sent. civ. **/**.2003 a Judecătoriei ..., adeverinţa nr. ***/***2008 a Primăriei comunei PC cu anexe( f 47-56), notă de concluzii ( f 87).
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa, reţine următoarea situaţie de fapt:
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. **/****1981 de Notariatul de Stat judeţean ... reclamanţii LN şi LA au cumpărat de la numiţii AN şi ANI imobilul casă de locuit situat în vatra satului PC, comuna P compus din trei dormitoare, antreu iar separat anexe cu vecinii: La N – proprietatea Necula I, la E şi S – teren proprietatea CAP, la V – şoseaua naţională ...- RS.
În contract s-a menţionat că suprafaţa de teren aferentă de 250 mp intră în proprietatea statului , conform art. 30 alin. 2 din Legea 58/1974.
Însă din declaraţiile martorilor instanţa reţine că de la data încheierii contractului de vânzare cumpărare reclamanţii LN şi LA au folosit întreaga suprafaţă de teren aferentă acestui imobil de aproximativ 1200 mp pe care de altfel o folosesc şi în prezent şi pe care au construit şi alte construcţii.
În ceea ce priveşte drepturile pe care autorii reclamanţilor AN şi ANI le aveau cu privire la suprafaţa de 1200 mp aferentă construcţiei, instanţa constată că 0,05 ha au primit-o de la CAP pentru construirea de locuinţă, contra cost în anul 1967, astfel cum rezultă din adeverinţa nr.**/**1967 eliberată de CAP PC ( f 14), iar restul până la 1200 mp îl deţineau în folosinţă, aspect ce rezultă din adeverinţa nr. ***/**2002 în care se menţionează că AN a figurat în registrul agricol vol. 2, fila 97, la capitolul „ Modul de folosinţă al terenului” în anul 1974 cu suprafaţa de 0,12 ha în vatra satului categoria curţi- construcţii.
De vreme ce după încheierea contractului de vânzare cumpărare reclamanţii au intrat în posesia întregii suprafeţei de teren aferentă casei de locuit, rezultă fără echivoc că numiţii AN şi ANI au dorit să înstrăineze reclamanţilor întreaga suprafaţă de teren aferentă casei de locuit, dar pe care nu au putut-o înstrăina întrucât legislaţia în vigoare la acea dată interzicea transmiterea dreptului de proprietate asupra terenurilor prin acte între vii. Chiar dacă numiţii AN şi ANI nu aveau ei însuşi în proprietate întreaga suprafaţă de teren aferentă casei de locuit este incontestabil că la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare cu reclamanţii au dorit să le înstrăineze acestora toate drepturile pe care ei înşişi le aveau asupra întregii suprafeţe de teren aferente casei de locuit, de vreme ce au predat posesia întregului teren reclamanţilor. Această voinţă a numiţilor AN şi ANI este confirmată şi de faptul că, mult mai târziu, la data de 10.10.1994, numita ANI încheie un înscris sub semnătură privată cu reclamanţii în care se menţionează că le vinde acestora diferenţa de 950 mp aflată în intravilanul satului PC.
Ulterior, reclamanţii LN şi LA au înstrăinat fiului lor LC prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. **/***.1982 de Notariatul de stat Judeţean ... imobilul casă de locuit pe care-l cumpăraseră de la numiţii AN şi ANI, în contract menţionându-se că suprafaţa de 250 mp aferentă casei de locuit reintră în folosinţa statului. Martorii audiaţi în cauză au arătat că motivul pentru care reclamanţii au înstrăinat acest imobil fiului lor LC era faptul că la data respectivă legislaţia interzicea să ai în proprietate două locuinţe. Martorii au arătat că reclamanţii au continuat să locuiască în imobil alături de fiul lor şi să folosească întreaga suprafaţă de teren aferentă construcţiei de 1200 mp.
În sentinţa civilă nr. ***/***1995 pronunţată de Judecătoria ... într-un alt litigiu dintre reclamanţi şi pârâta LF actualmente D, s-a reţinut cu privire la această suprafaţă de teren că după vânzarea făcută către fiul lor LC, reclamanţii au construit un alt corp de casă alăturat imobilului casă de locuit ce a făcut obiectul celor două contracte de vânzare şi mai multe anexe coteţe de porci, pe cheltuiala reclamanţilor. Aceste imobile sunt identificate şi în raportul de expertiză cadastru întocmit în cauză de expert OM, şi sunt situate pe suprafaţa de 1200 mp în litigiu.
De vreme ce reclamanţii au continuat să folosească imobilul şi întreaga suprafaţă de teren de 1200 mp pe care au edificat construcţii noi pe cheltuiala lor ulterior încheierii contractului de vânzare cumpărare cu fiul lor, este evident că voinţa lor nu a fost aceea de a înstrăina fiului lor întreaga suprafaţă de teren aferentă construcţiei, ci doar suprafaţa de teren ce a fost efectiv menţionată în contract, în realitate motivul pentru care a fost încheiat contractul, a fost acela că la data respectivă legislaţia interzicea să ai în proprietate două locuinţe, aspect ce rezultă fără echivoc din declaraţiile martorilor precum şi din situaţia de fapt expusă mai sus.
Ulterior la mult timp după încheierea contractului de vânzare cumpărarea cu părinţii lui, LC s-a căsătorit la data de 13.05.1990 cu pârâta LF actualmente D. După căsătorie, conform declaraţiilor martorilor au locuit aproximativ un an şi jumătate în imobilul în litigiu, după care s-au mutat într-un imobil în satul C comuna PC, dobândit de fiul reclamanţilor de la o mătuşă de-a lui. La scurt timp la data de 13.04.1992 fiul reclamanţilor LC a decedat.
Martorii au arătat că de când a plecat împreună cu soţul ei din imobilul în litigiu pârâta LF actualmente D nu a mai locuit în acest imobil, imobilul împreună cu terenul aferent fiind folosit în continuare de către reclamanţi, respectiv foştii socri ai pârâtei.
Prin titlul de proprietate nr. ***/***1994 pârâtei LF actualmente D i s-a constituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 5000 mp , pentru activitatea desfăşurată ca lucrător la fostul sector zootehnic CAP PC.
Din raportul de expertiză cadastru întocmit în cauză de expert OM, instanţa constată că întreaga suprafaţă de 1200 mp pe care reclamanţii LN şi LA au folosit-o încă din 1981 şi care este aferentă locuinţei cumpărate de reclamanţi de la numiţii AN şi ANI şi pe care la rândul lor au înstrăinat-o fiului lor LC fostul soţ al pârâtei LF actualmente D, este inclusă în titlul de proprietate nr. **/***1994 al pârâtei LF actualmente D, respectiv suprafaţa din intravilan din tarlaua 23, parcelele 1336, 1337.
Aşa cum s-a arătat mai sus dreptul de proprietate al pârâtei D F a fost dobândit prin constituire, ori potrivit art. 19 din Legea 18/1991 se putea constitui dreptul de proprietate persoanelor care au lucrat în ultimii trei ani în cooperativă doar dacă acea persoană nu deţinea teren în alte localităţi ori din contractul de vânzare nr. ***/***.1997 încheiat de BNI VMC rezultă că pârata DF şi soţul ei LC dobândise prin contractul de vânzare cumpărare nr. ***/***.1991 dreptul de proprietate asupra unei case de locuit a suprafeţei de teren aferente de 1142 mp situată în Comuna PC , sat Coconari, fiind vorba despre imobilul în care a locuit pârâta D F şi soţul ei LC, după ce au plecat din imobilul în litigiu. Mai mult pentru a se putea constitui dreptul de proprietate pârâtei D F pentru suprafaţa de 1200 mp trebuia ca această suprafaţă de teren să fie liberă, ori din toate probele administrate în cauză rezultă că suprafaţa de teren era folosită de reclamanţi şi că pe această suprafaţă de teren existau construcţii edificate de către reclamanţi.
Aşadar instanţa apreciază că în ceea ce priveşte suprafaţa de 1021 mp, situată în intravilanul Comunei PC, satul PC, tarlaua nr. 23, parcelele nr. 1335,1336, cu vecinii: la N –NI, la S – DD, la E – JD, la V Drum Naţional ** 2, identificată în raportul de expertiză nr. **/**.2010 întocmit în cauză de expert OM prin poligonul de culoare roz între punctele 1-2-3-D-C-A-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-22-23-24-25-26-1, şi care face obiectul cauzei, constituirea dreptului de proprietate pârâtei LF ( D ) s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 19 din Legea 18/1991, în baza cărora s-a eliberat titlul de proprietate.
Regimul juridic al acestei suprafeţe de teren este reglementat de dispoziţiile art. 23 din Legea 18/1991 de dispoziţiile ar. 23 din Legea 18/1991 potrivit cărora „(1) Sunt şi rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii. (2) Suprafeţele de terenuri aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădină din jurul acestora sunt acelea evidenţiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producţie. (2/1) În cazul înstrăinării construcţiilor, suprafeţele de teren aferente prevăzute la alin. (2) sunt cele convenite de părţi la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloc de probă.
Din interpretarea acestor dispoziţii legale rezultă că terenul aferent casei de locuit a membrului cooperator rămâne în proprietatea acestuia, întinderea terenului aferent casei de locuit putând fi dovedită cu orice mijloace de probe, iar în ipoteza în care membru cooperator înstrăinează casa de locuit suprafaţa aferentă acesteia este cea convenită de părţi. Aceste dispoziţii aplicându-se şi persoanelor din zonele cooperativizate care nu au avut calitatea de membru cooperator.
Însă instanţa apreciază că aceste dispoziţii legale trebuie aplicate ţinându-se seama situaţia concretă a speţei de faţă, respectiv de faptul că au existat două contracte de vânzare cumpărare, unul în 1981 între numiţii AN şi ANI şi reclamanţi şi altul ulterior în 1982 între reclamanţi şi fiul lor LC, fostul soţ al pârâtei D F.
Aşa cum a rezultat din probatoriul administrat în cauză la data primei vânzări, voinţa părţilor a fost a se înstrăina şi drepturile pe care vânzătorii le aveau cu privire la întreaga suprafaţă de teren aferentă casei de locuit şi nu numai cu privire la suprafaţa de 250 mp trecută în contract, şi care era trecută pentru că aşa impuneau dispoziţiile legale de la acea dată. În schimb în cazul celei de-a doua vânzări voinţa părţilor a fost de a se înstrăina efectiv suprafaţa de teren trecută în act şi cu privire la care este de necontestat că reclamanta în calitate de moştenitoare a soţului său este o persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate, este drept pentru alt temei juridic decât pentru cel pentru care i s-a constituit dreptul de proprietate.
Nu trebuie pierdut din vedere faptul că pe terenul aferent casei de locuit ce a făcut obiectul acestor două contracte de vânzare cumpărare, reclamanţii au construit ulterior celei de-a doua înstrăinări un alt imobil casă de locuit şi mai multe anexe. Şi instanţa apreciază foarte relevant faptul că reclamanţii de la momentul primei vânzări din 1981 şi până în prezent au stăpânit în mod continuu întreaga suprafaţă de teren aferentă acestor imobile.
În condiţiile în care reclamanţii au cumpărat de la numiţii AN şi ANI imobilul casă de locuit în anul 1981, şi la momentul vânzării aceştia au înţeles să predea reclamanţilor întreaga suprafaţă de teren aferentă acestui imobil de aproximativ 1200 mp, ulterior reclamanţii înstrăinând fiului lor doar casa de locuit şi suprafaţa aferentă de 250 mp, restul suprafeţei de 950 mp în fapt conform raportului de expertiză efectuat în cauză de expert OM de 1021 mp a fost stăpânit în mod continuu de reclamanţi pe care aceştia începând din 1982 au edificat o altă locuinţă şi mai multe anexe, suprafaţa de 1021 mp fiind în realitate aferentă acestor construcţii noi edificate de către reclamanţi, instanţa apreciază că în cazul de faţă reclamanţii sunt persoane îndreptăţite la reconstituirea acestei suprafeţe de teren în temeiul art. 23 din legea 18/1991 ei dobândit această suprafaţă de teren de la autorii lor AN şi ANI care au fost membri cooperatori, şi care la rândul lor au dobândit terenul de la CAP, după cum urmează 0,50 ha contra cost pentru construirea de locuinţă, iar restul până la 1200 mp în folosinţă.
De vreme ce reclamanţii sunt persoane îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1021 mp, situată în intravilanul Comunei PC, satul PC, tarlaua nr. 23, parcelele nr. 1335,1336, cu vecinii: la N –NI, la S – DD, la E – JD, la V Drum Naţional ** 2, identificată în raportul de expertiză nr. **/**.2010 întocmit în cauză de expert OM prin poligonul de culoare roz între punctele 1-2-3-D-C-A-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-22-23-24-25-26-1, se impune ca în ceea ce priveşte această suprafaţă de teren să se anuleze în parte titlul de proprietate nr. **/***1994 eliberat de Comisia Judeţeană ..., pe numele numitei LF, în ceea ce priveşte suprafaţa de 500 mp situată în tarlaua 23 parcela 1336 precum şi suprafaţa de 450 mp din suprafaţa de 700 mp situată în tarlaua nr. 23 parcela 1335 urmând a rămâne înscrisă în titlul de proprietate în intravilan doar suprafaţa de 250 mp situată în intravilanul Comunei PC, satul PC, tarlaua nr. 23, parcela nr. 1335, cu vecinii: la N –NI, la S – LA şi LN, la E – LA şi LN, la V Drum Naţional ** 2, identificată în raportul de expertiză nr.***/***.2010 întocmit în cauză de expert OM prin poligonul de culoare maro între punctele 3-4-5-6-7-8-9-10-11-A-B-C-D-1, potrivit dispoziţiile art. III din legea 169/1997.
Faţă de considerentele mai sus expuse instanţa apreciază plângerea formulată de reclamanţii LA şi LN, împotriva Hotărârii nr.**/***.2009 a Comisiei Judeţene ..., întemeiată astfel cum a fost precizată, precum şi cererea conexă întemeiată.
Pârâtele fiind în culpă procesuală vor suporta, potrivit art.274 cod procedură civilă, cheltuielile de judecată efectuate de reclamanţi în mod egal constând în onorariu avocaţial şi onorariu expert, urmând a fi respinsă cererea pârâtei D (L) F, de acordare a cheltuielilor de judecată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu