***ULTIMA ORĂ: Ziarul Moravuri.ro publică în exclusivitate înregistrări audio din dosarele penale în care sunt cercetați fostul președinte Aricescu Trandafir și administratora Mirea Viorica ! DAȚI CLICK AICI PENTRU DETALII...
Un scandal fără precedent în Constanţa are loc de peste un an la Asociaţia de Proprietari 358, situată la intrarea în staţiunea Mamaia, în zona Delfinariu. Fostul preşedinte al asociaţiei, Aricescu Trandafir, şi administratora Mirea Viorica sunt în război total cu proprietarii, fiind acuzaţi de furt, abuz în serviciu, fals, uz de fals, distrugere de înscrisuri şi ameninţare.
Parchetul Judecătoriei Constanţa a deschis zece dosare penale împotriva celor doi precum şi împotriva cenzorului Danciu Constantin şi a comitetului executiv al asociaţiei (Pielelungă Ştefan, Jigarov Vasile, Dumitru Aurica, Iancu Georgeta, Calotă Irina), aceştia riscând condamnări cu închisoare. Mai mult, Aricescu şi Mirea au fost daţi în judecată în şapte procese civile, aflate în prezent pe rolul Judecătoriei Constanţa. Deşi a fost demis de proprietari în iulie 2010, Aricescu refuză să predea funcţia noului preşedinte Malciu Ion şi se luptă să o menţină în funcţie abuziv pe administratora Mirea, demisă şi ea în martie 2010.
Administratora Mirea Viorica este o fostă angajată a Primăriei Năvodari, acuzată în 2008 de primarul Nicolae Matei de escrocherii imobiliare şi dată afară. Primarul orașului Năvodari o acuză pe Mirea Viorica că a escrocat pe proprietarii care au solicitat restituirea unor terenuri sau trecerea acestora în intravilan. Concret, în calitate de inspector la biroul agricol din Primăria Năvodari, Mirea a șantajat și făcut presiuni asupra proprietarilor de drept pentru a-i obliga să îi cedeze gratuit sau să îi vândă terenurile la valori cu mult sub prețul pieței. Mirea Viorica a pretins și primit în mod gratuit cotă parte din terenurile ce urmau a fi restituite (sau trecute în intravilan) sau a plătit pentru aceste terenuri prețuri chiar și cu 90% mai mici decât prețul pieței.
Mirea Viorica a fost unul din capii mafiei imobiliare din Năvodari iar averea ei este de peste 9.000.000 de euro. Conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, familia Mirea deține în Năvodari 18 terenuri intravilane cu o suprafață totală de 187833 metri pătrați. DAȚI CLICK AICI pentru detalii despre imperiul imobiliar din Năvodari de peste 9.000.000 de euro al administratorei Mirea Viorica.
.
.
Dosar nr(...)
R O M Â N I A
CURTEA DE A P E L C O N S T A N Ţ A
SECŢIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ŞI FLUVIALĂ, CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.364/CA
Completul compus din:
PREŞEDINTE (...) (...)
Judecător (...) (...)
Judecător (...) (...)
Grefier (...) (...)
S-a luat în examinare recursul promovat în contencios administrativ de reclamanta (...) B. (...) T, cu sediul în T,(...), judeţ T, împotriva sentinţei civile nr.937 din 18.04.2008, pronunţată de T r i b u n a l u l T u l c e a în dosar nr(...), în contradictoriu cu intimatul pârât Asociaţia de Proprietari nr.35 T, cu sediul în T,(...), .1, .A, .1, judeţ T, având ca obiect obligaţia de a face.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă consilier juridic T. M. N. pentru recurenta reclamantă (...) B. (...) T, în baza delegaţiei nr.794/12/09.10.2006, lipsind intimata pârâtă Asociaţia de Proprietari nr.35 T.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat şi motivat în termen, timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru, conform ordinului de plată nr.309 şi cu 0,15 lei timbru judiciar.
Consilier juridic T. M. N. pentru recurenta reclamantă (...) B. (...) T, precizează că nu are alte cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic T. M. N. pentru recurenta reclamantă (...) B. (...) T, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea cu trimitere spre rejudecare, întrucât prima instanţă a calificat greşit cauza şi contractele de furnizare a serviciului public de apă şi canalizare deduse judecăţii, care sunt contracte administrative şi nu comerciale. Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată pe rolul T r i b u n a l u l u i T u l c e a sub nr(...), reclamanta S.C. B. S.A. a chemat în judecată pârâta Asociaţia de proprietari nr. 35, solicitând obligarea acesteia la plata contravalorii consumului de apă facturat în perioada 30.07.2007 2007-04.03. 2008 , cu cheltuieli de judecată.
În drept se invocă legea nr. 51/2006, legea 554/2004.
În apărare pârâta depune întâmpinare prin care contestă debitul.
Ambele părţi au depus înscrisuri.
Prin sentinţa civilă nr. 937/24.01.2008 a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a T r i b u n a l u l u i T u l c e a, excepţie invocată din oficiu, cauza fiind declinată spre soluţionare J u d e c ă t o r i e i T u l c e a.
La pronunţarea acestei soluţii au fost avute în vedere următoarele considerente:
Potrivit art. 51 alin. 3 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, în forma acesteia anterioară intrării în vigoare a O.U.G. nr. 13/20.02.2008, soluţionarea litigiilor patrimoniale şi nepatrimoniale legate de încheierea, executarea contractelor reglementate de prezenta lege, precum şi a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate este de competenţa instanţelor de contencios administrativ şi se face cu precădere, în procedură de urgenţă.
Ulterior, a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 145 din 26 februarie 2008, O.U.G. nr. 13/20 februarie 2008 care a modificat dispoziţiile alin. 3 al art. 51 din Legea nr. 51/2006, ordonanţă de urgenţă care a intrat în vigoare conform Constituţiei României la 3 zile de la publicare.
Potrivit dispoziţiilor art. 51 alin. 3 din Legea nr. 51/2006, aşa cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 13/2008, soluţionarea litigiilor contractuale dintre operator şi utilizator, inclusiv a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate, se realizează de instanţele competente potrivit legii şi se judecă în procedură de urgenţă. Cererea se introduce la instanţele de judecată în a căror competenţă teritorială se află domiciliul/sediul utilizatorului.
Litigiul a fost calificat ca fiind de natură comercială, evaluabil în bani. Valoarea acestuia fiind sub 100.000 lei, s-a reţinut competenţa judecătoriei, conform art. 2 pct.1 lit. a) rap. la art. 1 pct. 1 C.pr.civ.
Soluţia a fost atacată cu recurs de către reclamantă.
În motivarea recursului se invocă natura administrativă a contractului încheiat între părţi, competenţa revenind tribunalului, conform art. 9 din legea nr. 51/2006 modificată şi legea nr. 554/2004.
Intimata nu depune întâmpinare.
Recursul a fost respins pentru următoarele considerente:
Legea nr. 51/2006, în forma sa iniţială, nu face distincţie între utilizatorii care deservesc comunitatea şi utilizatorii privaţi, persoane fizice sau juridice, stabilind competenţa instanţei de contencios administrativ prin art. 51 alin. 3 pentru toate litigiile ce izvorăsc din neplata serviciilor furnizate/prestate.
În forma modificată a legii (prin OUG nr.13/2008), art. 51 alin. 31 prevede că :” Soluţionarea litigiilor dintre unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, dintre asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice şi operatori în legătură cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractelor de delegare a gestiunii, precum şi a celor privind acordarea de despăgubiri se realizează potrivit prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Cererea se introduce la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărui competenţă teritorială se află sediul operatorului”.În ceea ce priveşte celelalte litigii, cum este şi cel de faţă, art. 51 alin. 3 stabileşte că :” Soluţionarea litigiilor contractuale dintre operator şi utilizator, inclusiv a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate, se realizează de instanţele competente potrivit legii şi se judecă în procedură de urgenţă. Cererea se introduce la instanţele de judecată în a căror competenţă teritorială se află domiciliul/sediul utilizatorului”.
Din art. 2 alin. 1 lit. c) legea nr. 554/2004,rezultă că :”sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ”.
Recurenta apreciază că actul juridic încheiat cu intimata este un contract administrativ în sensul legii întrucât are ca obiect prestarea unor servicii publice iar S.C. “B.” S.A. este asimilată unei autorităţi publice (art. 2 alin. 1 lit. b) din legea contenciosului administrativ) întrucât furnizează serviciul public de apă şi canalizare în regim de gestiune delegată de către o autoritate publică.
Potrivit art. 2 lit. e) din legea nr. 51/2006 delegarea gestiunii unui serviciu de utilităţi publice reprezintă “acţiunea prin care o unitate administrativ-teritorială atribuie unuia sau mai multor operatori titulari de licenţă, în condiţiile prezentei legi, atât gestiunea propriu-zisă a unui serviciu ori a unei activităţi din sfera serviciilor de utilităţi publice a cărui/cărei răspundere o are, cât şi concesiunea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia/acesteia; delegarea gestiunii unui serviciu de utilităţi publice implică dreptul şi obligaţia operatorului de a administra şi exploata sistemul de utilităţi publice aferent serviciului/activităţii delegate. Delegarea gestiunii poate fi efectuată şi de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, în baza unui mandat special acordat de acestea”. În consecinţă, societatea comercială recurentă nu este o autoritate publică în sensul legii nr. 554/2004, neprestând serviciul în regim de putere publică. Totodată, recurenta nu a făcut dovada conţinutului Hotărârii Consiliului Local nr. 263/27.09.2007.
Întrucât contractul încheiat de către recurentă cu Asociaţia de proprietari nr. 35 nu este un contract administrativ, nu sunt aplicabile prevederile legii nr. 554/2004 în materie de competenţă.
Pentru aceste considerente recursul a fost respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul promovat în contencios administrativ de reclamanta (...) B. (...) T, cu sediul în T,(...), judeţ T, împotriva sentinţei civile nr.937 din 18.04.2008, pronunţată de T r i b u n a l u l T u l c e a în dosar nr(...), în contradictoriu cu intimatul pârât Asociaţia de Proprietari nr.35 T, cu sediul în T,(...), .1, .A, .1, judeţ T, având ca obiect obligaţia de a face.
Irevocabilă.
| Preşedinte, (...) (...) | Judecător, (...) (...) | Judecător, (...) (...) |
| | Grefier, (...) (...) | |
C.V. 27 Iunie 2008
Jud.fond-M.E.; D. E. B.
Tehnored..jud.E.(...)/30.06.2008
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu