***ULTIMA ORĂ: Ziarul Moravuri.ro publică în exclusivitate înregistrări audio din dosarele penale în care sunt cercetați fostul președinte Aricescu Trandafir și administratora Mirea Viorica ! DAȚI CLICK AICI PENTRU DETALII...
Un scandal fără precedent în Constanţa are loc de peste un an la Asociaţia de Proprietari 358, situată la intrarea în staţiunea Mamaia, în zona Delfinariu. Fostul preşedinte al asociaţiei, Aricescu Trandafir, şi administratora Mirea Viorica sunt în război total cu proprietarii, fiind acuzaţi de furt, abuz în serviciu, fals, uz de fals, distrugere de înscrisuri şi ameninţare.
Fosta administratoră Rădulescu Viorica o acuză pe Mirea că a achitat fraudulos din banii asociației un fals prejudiciu, inexistent în realitate, iar ulterior i-a imputat falsul prejudiciu pe lista de plată pentru a o denigra în fața locatarilor. Astfel, administratora Mirea ar fi risipit 3728 RON din banii asociației doar pentru a-și rezolva răzbunările personale împotriva fostei admnistratore Rădulescu, cu care este vecină de bloc. Inspectoarea Costea de la Administrația Finanțelor Publice Constanța a confirmat că Rădulescu Viorica nu a produs nici un prejudiciu asociației și a acuzat-o pe administratora Mirea de abuz în serviciu la întocmirea actelor contabile. În replică la învinuirile ce i s-au adus de către Administrația Finanțelor Publice Constanța, Mirea Viorica a negat cu vehemență că aceste învinuiri ar exista. Ziarul "Atac de Constanța" a intrat însă în posesia unei înregistrări audio care confirmă acuzațiile aduse de ANAF administratorei Mirea și dovedește că Mirea a mințit în fața instanței Judecătoriei Constanța, în dosarul 30890/212/2010.
Parchetul Judecătoriei Constanţa a deschis zece dosare penale împotriva administratorei Mirea Viorica, a fostului președinte Aricescu Trandafir, precum şi împotriva cenzorului Danciu Constantin şi a comitetului executiv al asociaţiei (Pielelungă Ştefan, Jigarov Vasile, Dumitru Aurica, Iancu Georgeta, Calotă Irina), aceştia riscând condamnări cu închisoare. Mai mult, Aricescu şi Mirea au fost daţi în judecată în şapte procese civile, aflate în prezent pe rolul Judecătoriei Constanţa. Deşi a fost demis de proprietari în iulie 2010, Aricescu refuză să predea funcţia noului preşedinte Malciu Ion şi se luptă să o menţină în funcţie abuziv pe administratora Mirea, demisă şi ea în martie 2010.
Cercetată penal este și avocata Decu N. Valentina (baroul Tulcea), care îi apără pe administratora Mirea și pe fostul președinte Aricescu. Parchetul Judecătoriei Constanța o cercetează penal pe avocata Decu Valentina pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals. După trimiterea sa în judecată, avocata Decu Valentina riscă condamnarea cu închisoarea și retragerea dreptului de a profesa avocatura.
Administratora Mirea Viorica este o fostă angajată a Primăriei Năvodari, acuzată în 2008 de primarul Nicolae Matei de escrocherii imobiliare şi dată afară. Primarul orașului Năvodari o acuză pe Mirea Viorica că a escrocat pe proprietarii care au solicitat restituirea unor terenuri sau trecerea acestora în intravilan. Concret, în calitate de inspector la biroul agricol din Primăria Năvodari, Mirea a șantajat și făcut presiuni asupra proprietarilor de drept pentru a-i obliga să îi cedeze gratuit sau să îi vândă terenurile la valori cu mult sub prețul pieței. Mirea Viorica a pretins și primit în mod gratuit cotă parte din terenurile ce urmau a fi restituite (sau trecute în intravilan) sau a plătit pentru aceste terenuri prețuri chiar și cu 90% mai mici decât prețul pieței.
Mirea Viorica a fost unul din capii mafiei imobiliare din Năvodari iar averea ei este de peste 9.000.000 de euro. Conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, familia Mirea deține în Năvodari 18 terenuri intravilane cu o suprafață totală de 187833 metri pătrați. DAȚI CLICK AICI pentru detalii despre imperiul imobiliar din Năvodari de peste 9.000.000 de euro al administratorei Mirea Viorica.
|
||||||
Opozabilitate, inopozabilitatePrin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. … din 04.10.2010, contestatoarea SC N C S S.R.L. a solicitat, in contradictoriu cu intimatele SC A S.R.L. si SC UŢB , anularea somatiei emise in data de 27.09.2010, precum si a tuturor actelor si formelor de executare efectuate de Biroul Executorului Judecatoresc CLC in cadrul dosarului de executare nr. …, anularea titlului executoriu constand in biletul la ordin …. emis la data de 30.07.2009 si suspendarea executarii silite pana la solutionarea opozitiei la executare. Totodata, contestatoarea a solicitat si obligarea intimatei SC A S.R.L. Buzau la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, contestatoarea a invocat ca, prin somatia emisa in data de 27.09.2010 de Biroul Executorului Judecatoresc CLC in cadrul dosarului de executare nr. …, ce i-a fost comunicata in data de 28.09.2010, a fost somata sa plateasca sumele de 98.642,26 lei reprezentand debit datorat conform titlului executoriu constand in biletul la ordin … emis la data de 30.07.2009 si de 7.458,45 lei reprezentand cheltuieli de executare. A sustinut ca, potrivit dispozitiilor legale incidente, procedura executarii cambiale incepe printr-o somatie adresata obligatului cambial, care trebuie sa cuprinda transcrierea exacta a biletului la ordin sau a protestului, precum si a celorlalte acte din care rezulta suma datorata.
Cu toate acestea, anterior emiterii si comunicarii somatiei din 27.09.2010, au fost dispuse acte si efectuate masuri de executare, printre care instiintarea infiintarii popririi emisa in data de 29.07.2010. De asemenea, nici somatia nu cuprinde transcrierea exacta a biletului la ordin, nefiind transcrise urmatoarele: ,,stipulat la ordin", ,,emis in 1 exemplare", „suma de 98.642, 26 RON nouazeci si opt de mii sase sute patruzeci si doi lei si douazeci si sase bani", „la ordinul SC A SRL", valoarea reprezinta ,,c/v factura 44/ 24.11.09 final", „locul emiterii Bucuresti". A sustinut ca somatia emisa nu preia decat o parte dintre mentiunile biletului la ordin, fara a transcrie titlul de valoare in intelesul legii.
Contestatoarea a apreciat ca biletul la ordin este lovit de nulitate deoarece nu au fost respectate dispozitiile privind investirea sa cu formula executorie. Astfel, instanta competenta sa investeasca biletul cu formula executorie este Judecatoria Sector l Bucuresti, ca instanta de la sediul debitorului si instanta locului platii, care, in lipsa de stipulatie, este considerat sediul debitorului. Or, deoarece investirea a fost dispusa de catre Judecatoria Buzau prin incheierea din data de …, pronuntata in dosarul nr. …, biletul la ordin nu are valoare de titlu executoriu, nefiind in mod legal investit.
A mai sustinut ca intre parti s-au derulat operatiuni comerciale, fiind incheiat contractul de antrepriza din data de 03.06.2009, iar pentru garantarea obligatiilor de plata aferente acestui contract, a fost lasat biletul la ordin in cauza, care a fost completat partial cu mentiunile ,,stipulat LA ORDIN", ,,lui/la ordinul SC A SRL RO ….", ,,data emiterii 30.07.2009", ,,locul emiterii Bucuresti”.
Ulterior, in temeiul contractului de antrepriza din data de 14.09.2009, intimata SC A SRL a executat lucrari de constructie la punctul de lucru al contestatoarei din Suceava, in baza carora a emis factura fiscala nr. …. A precizat ca desi potrivit conventiei partilor, biletul la ordin putea fi completat pentru indestularea pretului lucrarilor efectuate conform contractului din 03.06.2009, intimata l-a completat cu o suma provenind din factura fiscala emisa in temeiul contractului din 14.09.2009. Astfel, la data emiterii biletului la ordin, nu exista raportul de drept fundamental care l-ar fi generat, iar suma inscrisa nu reflecta valoarea baneasca a obligatiei de plata a contestatoarei. In acest sens, dupa cum reiese din cuprinsul facturii fiscale nr. …, aceasta reprezinta contravaloarea situatiilor de lucrari finale pentru constructii in valoare de 21.766 euro si electrice in valoare de 7446 euro, situatiile de lucrari detaliind lucrarile pe care ar fi trebuit sa le execute intimata.
Cu toate acestea, a sustinut ca lucrarile mentionate la pct. 3 ( rectificare la cota, stabilizare, lacuire sapa ), pct. 6 ( suprafata vitrina/tamplarie AL ) si pct. 7 ( suprafata rulou metalic ) nu au fost executate de catre intimata., cele de la pct. 6 si 7 fiind executate de un alt constructor, iar contravaloarea acestora trebuia compensata din factura fiscala nr. …. A invocat ca celelalte lucrari descrise in situatiile de lucrari au fost executate cu intarziere, astfel incat desi, potrivit contractului, lucrarile ar fi trebuit finalizate in 22 de zile de la data contractului, ele nu fost terminate nici data emiterii facturii fiscale nr. …..
In aceste conditii, nefinalizarea lucrarilor de construire a impiedicat contestatoarea sa isi desfasoare activitatea, creandu-i prejudicii, deoarece a platit chiria pentru spatiul supus amenajari, fara a putea obtine venituri.
A mai invocat ca se impune suspendarea executarii silite deoarece demararea procedurilor de executare silita impotriva sa pentru un debit de peste 100.000 lei va avea drept urmare blocarea activitatii, ea neavand un potential financiar atat de mare incat sa suporte fara consecinte grave o asemenea executare. A considerat ca mentinerea popririlor va echivala cu imposibilitatea sa de a mai acumula lichiditati in vederea achitarii furnizorilor de utilitati si a chiriei aferente contractului de inchiriere pentru spatiu, iar un eventual sechestru asupra bunurilor mobile detinute de societate, care sunt vitale pentru desfasurarea obiectului de activitate, va conduce la inchiderea societatii.
In dovedirea actiunii, contestatoarea a depus, in fotocopii, încheierea şedinţei din camera de consiliu pronunţată de Judecătoria Buzău la ….., în dosarul nr. …., contractul de antrepriză nr….., procesele verbale din 29.07. şi 28.09.2010 şi somaţia din 27.09.2010, înştiinţarea de poprire din 29.07.2010, încheiate în dosarul de executare nr. ……, biletul la ordin seria ……, factura fiscală nr. ….., factura fiscală nr….., însoţită de situaţia de lucrări finală, factura proforma nr. ….., contractul de antrepriză din 14.09.2009, certificatul constatator nr….., factura fiscală nr. …….. Totodata, a solicitat administrarea probelor cu interogatoriu si martori, la care a renuntat la termenul de judecata din 14.02.2011 si cu expertiza tehnică de specialitate, care a fost respinsa de instanta la termenul de judecata din 14.02.2011.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 12, art. 6l si urmatoarele din Legea nr. 58/ 1934, pct. 70 si urmatoarele, pct. 320 si urmatoarele din Norma - Cadru nr. 6/ 1996 a BNR si art. 403 C.pr.civ.
Intimata SC UŢB a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, pe cale de exceptie, sa se constate faptul ca ea nu are calitate procesuala pasiva in cauza, iar pe fond a lasat la aprecierea instantei asupra temeiniciei cererii.
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că invocă exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a sa, deoarece nu exista nici un raport juridic intre ea si contestatoare, care sa priveasca modul de completare, utilizare si investire cu formula executorie a respectivului instrument de plata, întrucât ea nu este nici emitenta, nici beneficiara si nici nu a completat biletul la ordin. A mai susţinut că nu exista nicio dispozitie legala sau contractuala care sa oblige banca sa verifice modul de derulare a relatiilor contractuale dintre clientii sai.
Totodată, a invocat că este straina de desfasurarea relatiilor contractuale dintre contestatoare si intimata, cu precadere in ceea ce priveste modul de completare, utilizare si investire a instrumentului de plata, neputându-i fi imputata nicio culpa in legatura cu prezenta cauza.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozitiile art. 115 – art. 118 Cod proc. civ. şi ale art. 969 C.od civil.
Intimata SC A S.R.L. Buzău a formulat întâmpinare, prin care a arătat că dosarul nr. ….. explica pe larg si documentat de ce este de competenta instanta de judecata si de ce este investit biletul la ordin cu formula executorie, iar în dosarul nr. ….. s-a reanalizat investirea si s-a dispus incuviintarea executării silite a titlului executoriu.
A mai susţinut că biletul la ordin, asa cum a fost completat, a fost acceptat de bancile creditorului si debitorului, iar suma înscrisă în aceasta reflecta valoarea baneasca a obligatiei de plata, asa cum rezulta din fisa clientului la data scadentei biletului la ordin.
Intimata a apreciat că opozitia la executare e o dovada de rea credinta si nu urmareste decat tergiversarea recuperarii prejudiciului ce i-a fost creat, având în vedere că, ulterior investirii biletului la ordin cu titlu executoriu, contestatoarea a gasit fonduri suficiente sa deschida un nou punct de lucru la Piatra Neamt, in afara de cele pe care le detine la Buzau si Suceava.
La solicitarea instanţei, Biroul Executorului Judecatoresc CLC a înaintat la dosar copii de pe dosarul de executare silită nr. …...
Din dispoziţia instanţei, la dosar a fost ataşată, în fotocopie, încheierea şedinţei publice pronunţată de Judecătoria Buzău – Secţia civilă, la ……, în dosarul nr. ………..
La termenul de judecată din 26.11.2010 contestatoarea SC N C S S.R.L. s-a prezentat prin apărător şi a învederat că înţelege să renunţe la capătul de cerere privind suspendarea executării silite, însă, în lipsa unei procuri speciale ce nu a fost depusă nici la termenul de judecată ulterior, din 14.02.2011, instanţa a admis excepţia netimbrării acestui capăt de cerere, invocată din oficiu, anulându-l.
La acelaşi termen de judecată instanţa a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei SC UŢB S.A. Bucureşti, invocată de aceasta.
Din probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:
Între intimata SC A S.R.L. Buzău, în calitate de antreprenor, şi contestatoarea SC NCS S.RL., în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul de antrepriză nr…..( dosar filele 13 – 14 ), prin care intimata s-a obligat sa execute cu materialele sale si pe riscul sau lucrări în beneficiul contestatoarei ( art. 1 ). În art. 4 s-a stabilit că beneficiarul va face plata esalonat, lunar, sau dupa receptia fiecarei faze a lucrarilor, art. 5 prevăzând că aceasta se face pe baza facturilor emise de intimată in baza situatiilor de lucrari acceptate si avizate de contestatoare.
Potrivit art. 6, contestatoarea se obliga să deconteze fiecare factură în maxim 10 zile de la data emiterii, inclusiv prin intermediul biletelor la ordin ( art. 7 ). Conform art. 9, valoarea contractului a fost de 39.590 euro fără T.V.A.
Între intimata SC A S.R.L., în calitate de antreprenor, şi contestatoarea SC NCS S.RL. , în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul de antrepriză din 14.09.2009 ( dosar filele 28 – 30 ), prin care intimata s-a obligat sa execute cu materialele sale si pe riscul sau lucrări în beneficiul contestatoarei ( art. 1 ). În art. 4 s-a stabilit că beneficiarul va face plata esalonat, lunar, sau dupa receptia fiecarei faze a lucrarilor, art. 5 prevăzând că aceasta se face pe baza facturilor emise de intimată in baza situatiilor de lucrari acceptate si avizate de contestatoare.
Potrivit art. 6, contestatoarea se obliga să deconteze fiecare factură în maxim 10 zile de la data emiterii, inclusiv prin intermediul biletelor la ordin ( art. 7 ). Conform art. 9, valoarea contractului a fost de 29.213,67 euro fără T.V.A.
La data de 24.11.2009 intimata SC A S.R.L. a emis faţă de contestatoarea SC N C S S.R.L. factura fiscală nr….. ( dosar fila 23 ), în valoare de 148.822,35 lei, reprezentând contravaloarea finală a lucrărilor efectuate în baza contractului nr……, de 29.213,67 euro. Factura a fost însoţită de situaţia de lucrări finală ( dosar filele 24 – 26 ), ce a fost semnată şi ştampilată de reprezentantul contestatoarei.
La data de 30.07.2009 contestatoarea SC N C S S.R.L. a emis la Bucureşti biletul la ordin seria ……….. ( dosar fila 21 ), în beneficiul intimatei SC A S.R.L., scadent la data de 06.05.2010. Biletul la ordin a fost completat cu menţiunile că se emite pentru suma de 98.642,26 lei, reprezentând contravaloarea facturii fiscale nr. …... Fiind introdus la plată în data de 06.05.2010, biletul la ordin a fost refuzat.
Potrivit certificatului constatator nr. …….. ( dosar filele 32 – 33 ), contestatoarea SC N C S S.R.L. are deschise sedii secundare unde desfăşoară activităţi autorizate, în mun. ……., str. Dorobanţi, nr. …., jud. ……, pe baza contractului de închiriere din ….. şi în mun. ………., str. Unirii, nr. …….., jud. ……, pe baza contractului de închiriere din 26.05.2009.
Prin încheierea şedinţei publice pronunţată de Judecătoria Buzău – Secţia civilă, la ……….., în dosarul nr. …….. ( dosar fila 91 ), a fost admisă cererea intimatei SC A S.R.L. şi s-a dispus învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin seria ……..
Prin cererea nr. ……… ( dosar fila 38 ) intimata SC A S.R.L. a solicitat Biroului Executorului Judecatoresc CLC să pornească executarea silită a biletului la ordin seria ……… nr. ………., împotriva contestatoarei, până la concurenţa sumei de 98.642,26 lei, constituindu-se dosarul de executare silită cu acelaşi număr.
Prin încheierea şedinţei din camera de consiliu pronunţată de Judecătoria Buzău la ………, în dosarul nr. ……….. ( dosar fila 12 ), a fost admisă cererea executorului judecătoresc şi s-a încuviinţat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin seria ………….., pentru suma de 98.642,26 lei.
La data de 29.07.2010 executorul judecătoresc a stabilit, pe bază de proces verbal ( dosar fila 41 ), cuantumul cheltuielilor de executare la nivelul sumei de 7.458,45 lei.
În aceeaşi dată, executorul judecătoresc a emis adresă de înfiinţare poprire către diverse unităţi bancare ( dosar fila 42 ), printre care şi intimata SC UŢB , prin Sucursala …….., asupra sumelor de bani detinute sau pe care le va deţine in viitor în conturi, in lei sau valuta, contestatoarea SC N C S S.R.L., pana la concurenta sumei de 106.100,71 lei, din care 98.642,26 lei debit datorat şi 7.458,45 lei cheltuieli de executare.
Despre această măsură a fost înştiinţată şi contestatoarea, pe bază de adresă care i-a fost comunicată la 03.08.2010, prin afişare ( dosar fila 45 ).
La data de 21.09.2010 executorul judecătoresc a comunicat adresa de poprire către intimata SC UŢB , care, prin adresa de răspuns nr. ……, a confirmat că s-a înfiinţat poprire asupra contului deţinut de contestatoare la această unitate bancară, până la concurenţa sumei de 106.100,71 lei ( dosar fila 48 ).
La data de 27.09.2010 executorul judecătoresc a emis faţă de contestatoarea SC N C S S.R.L. somaţia ( dosar fila 50 ) prin care i s-a pus în vedere ca, termen de o zi de la primirea acesteia, să achite intimatei SC A S.R.L. suma de 106.100,71 lei, din care 98.642,26 lei debit datorat şi 7.458,45 lei cheltuieli de executare. Somaţia a fost comunicată reprezentantului legal al contestatoarei la data de 28.09.2010, când a fost încheiat un proces verbal de executorul judecătoresc, în cuprinsul căruia s-a consemnat că administratorul SC N C S S.R.L. a solicitat eşalonarea debitului din cauză că nu are posibilităţi financiare de achitare a sa şi a susţinut că i s-a facturat intimatei SC A S.R.L. suma de 22.500 lei, iar în urma unei compensări legale creditul ar avea valoarea de aproximativ 76.142,26 lei ( dosar fila 51 ).
În urma cererii executorului judecătoresc, la data de 16.11.2010 Judecătoria Buzău a autorizat acestuia intrarea în punctele de lucru ale contestatoarei situate pe raza mun. Buzău, în vederea executării silite din dosarul nr……...
Prin factura fiscală nr. …….. ( dosar fila 82 ) intimata SC A S.R.L. a stornat parţial factura fiscală nr……, cu suma de 20.000 lei.
Potrivit art. 106 alin. 1 din Legea nr. 58/ 1934, sunt aplicabile biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, dispoziţiunile relative la cambie, privind, printre altele, regresul în cazul de neplată.
Conform art. 61 alin. 1, cambia are valoare de titlu executoriu pentru capital şi accesorii, alin. 3 stabilind că judecătoria este competentă pentru a învesti cambia cu formulă executorie. Potrivit alin. 6, somaţiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.
Art. 62 alin. 1 prevede că în termen de 5 zile de la primirea somaţiunii, debitorul poate face opoziţie la executare, iar alin. 2 că opoziţia se va introduce la judecătoria care a învestit cambia cu formulă executorie şi că judecătoria va judeca opoziţia potrivit Codului de procedură civilă, de urgenţă şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.
În aceeaşi măsură, conform art. 63 alin. 1 şi 2, în procesele cambiale pornite, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie la somaţia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepţiunile de nulitatea titlului, potrivit dispoziţiunilor art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 19, iar excepţiunile personale vor trebui să fie de grabnică soluţiune şi întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.
Faţă de susţinerile contestatoarei din cuprinsul cererii de chemare în judecată, instanţa le va analiza pe fiecare în parte, aşa cum au fost acestea invocate.
În acest sens, în ceea ce priveşte dispunerea de acte şi efectuarea de măsuri de executare silită anterioare comunicării somaţiei din 27.09.2010, constând în înştiinţarea înfiinţării popririi, instanţa reţine că potrivit pct. 320 lit. g din Norma – cadru a B.N.R. nr. 6/ 1994, executarea va începe printr-o somaţie adresată unuia sau oricăruia dintre obligaţii cambiali, care se va face conform regulilor de procedură în materia executării silite, cuprinzând transcrierea exactă a cambiei, precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorată, care se stabileşte de către posesor prin actul de somaţie.
În aceeaşi măsură, art. 454 alin. 1 C. pr. civ. prevede că poprirea se înfiinţează fără somaţie, prin adresă însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane, înştiinţându-se totodată şi debitorul despre măsura luată.
Instanţa constată astfel că dispoziţiile cu caracter general ale Codului de procedură civilă prevăd începerea executării silite prin poprire fără a se emite anterior o somaţie, iar de vreme ce actele normative cu caracter special privind executarea silită a biletului la ordin nu cuprind dispoziţii exprese contrare acestora, urmează a fi aplicabile normele cu caracter general, aspectul invocat de contestatoare nefiind unul de natură a atrage nulitatea somaţiei din 27.09.2010.
În ceea ce priveşte faptul că în somaţia ce a fost emisă către contestatoare nu a fost transcris exact biletul la ordin în cauză, instanţa constată că, în cuprinsul acesteia s-au făcut menţiuni despre faptul că executarea silită se desfăşoară la solicitarea intimatei SC A S.R.L., în baza titlului executoriu constând în biletul la ordin seria ….. nr. ….., în sumă de 98.642,26 lei, emis la 30.07.2009 şi scadent la 06.05.2010 şi a procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 29.07.2010, în sumă de 7.458,45 lei. De asemenea, s-a menţionat că la somaţie sunt anexate cele două titluri executorii.
Chiar dacă în somaţie nu s-au consemnat menţiunile invocate de contestatoare, respectiv ,,stipulat la ordin", ,,emis in l exemplare", „la ordinul SC A SRL", valoarea reprezinta ,,c/v factura 44/ 24.11.09 final", „locul emiterii Bucuresti", instanţa apreciază că, în lipsa unei vătămări dovedite de către contestatoare, care să nu se poată înlătura decât prin anularea somaţiei, în condiţiile art. 105 alin. 2 C. pr. civ., nu se poate dispune o astfel de sancţiune.
În acest sens, necesitatea transcrierii exacte a titlului executoriu în somaţia adresată debitorului se impune pentru ca acesta să ia la cunoştinţă în mod corect de actul care stă la baza executării silite şi de suma pentru care este urmărit, prin dispoziţiile legale incidente urmărindu-se în mod evident protejarea unui interes de ordine privată, iar nu de ordine publică. Or, faţă de menţiunile cuprinse în somaţia adresată contestatoarei, coroborate cu cele cuprinse în procesul verbal din 28.09.2010, se constată, fără dubiu, faptul că această parte a luat cunoştinţă care era titlul executoriu în baza căruia se pornise executarea silită şi care era cuantumul sumei urmărite de executorul judecătoresc.
Cu privire la neregularităţile invocate referitor la procedura de învestire cu formulă executorie a biletului la ordin seria ……. nr……, instanţa reţine că, potrivit art. 399 alin. 21 C.pr. civ., după ce a început executarea silită, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formula executorie, dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.
În aceeaşi măsură, art. 61 alin. 3 din Legea nr. 58/ 1934 stabileşte că judecătoria este competentă a învesti biletul la ordin cu formulă executorie, situaţie în care, din punct de vedere teritorial, neexistand dispozitii derogatorii in legea speciala, urmeaza sa se aplice dispozitiile dreptului comun.
În acest sens, conform art. 7 alin. 1 C.pr. civ., cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanţa sediului ei principal, iar potrivit alin. 2, cererea se poate face şi la instanţa locului unde ea are reprezentanţă, pentru obligaţiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentant sau din fapte săvârşite de acesta. De asemenea, art. 10 pct. 3 prevede că mai este competentă, alternativ, şi instanţa locului de plată, în cererile care izvorăsc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin.
În cauză, examinând biletul la ordin seria …… nr. ….., se constată că în cuprinsul său nu s-a menţionat expres unde va fi locul plăţii, situaţie în care, potrivit art. 2 alin. 3 din Legea nr. 58/ 1934, în lipsa unei arătări speciale, locul arătat lângă numele trasului este socotit loc de plată şi, în acelaşi timp, loc al domiciliului trasului. Cu toate acestea, lângă numele trasului - contestatoarea SC NCS S.RL. – nu este indicată nicio localitate, însă în biletul la ordin este menţionat expres contul bancar al intimatei SC A S.R.L. care, potrivit celor consemnate în contractele de antrepriză încheiate între părţi, este deschis la B.R.D. – Sucursala Buzău.
În aceeaşi măsură, în baza convenţiilor dintre părţi, obligaţia principală care incumba contestatoarei era aceea de a plăti lucrările efectuate de intimată în beneficiul său, în numerar, prin ordin de plată, prin filă cec sau prin bilet la ordin.
Faţă de dispoziţiile legale enumerate, instanţa constată că este instituită o competenţă alternativă de soluţionare a unei cereri privind învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin. Întrucât din instrumentul de plată ce face obiectul prezentei cauze nu rezultă cu exactitate care a fost locul plăţii, competentă a judeca cererea de învestire a sa era atât instanţa de sediul principal al contestatoarei, dar şi cea de la locul reprezentanţei sale, pentru obligaţiile ce urmau a fi executate în acel loc.
În aceste condiţii, deşi sediul principal al contestatoarei este în mun. Bucureşti, sector 1, potrivit informaţiilor de la O.N.R.C., aceasta are deschise în mun. Buzău două sedii secundare unde desfăşoară activităţi autorizate. Or, de vreme ce obligaţia de plată ce incumba contestatoarei urma a fi executată la unitatea bancară din mun. Buzău unde intimata SC A S.R.L. avea contul deschis, instanţa constată că sunt pe deplin aplicabile dispoziţiile art. 7 alin. 2 C.pr. civ., competentă a învesti cu formulă executorie biletul la ordin fiind inclusiv Judecătoria Buzău, în circumscripţia căreia se află atât sediile secundare ale contestatoarei, cât şi locul unde urma a fi executate obligaţiile acesteia.
Pe baza aceluiaşi raţionament, şi dacă s-ar aprecia că, potrivit dispoziţiilor art. 42 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 58/ 1934, locul plăţii ar fi la sediu trasului, respectiv în mun. Bucureşti, sector 1, nu s-ar putea considera că Judecătoria Buzău nu ar fi fost competentă a învesti cu formulă executorie biletul la ordin, având în vedere normele de competenţă alternativă expuse.
Cu privire la nevalabilitatea executării silite determinată de modalitatea de desfăşurare a raporturilor comerciale dintre părţi conform convenţiilor încheiate între ele, instanţa reţine că aspectele invocate de contestatoare nu au fost confirmate de probatoriul administrat în cauză.
În acest sens, potrivit pct. 321 lit. b din Norma – cadru a B.N.R. nr. 6/ 1994, printre excepţiile pe care un debitor cambial le poate opune posesorului cambiei se află şi excepţiile personale, decurgând din raporturile personale dintre posesorul şi debitorul cambiei.
Conform pct. 328 alin. 2 lit. a – c, excepţiile personale constau în excepţii referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulaţia cambiei, excepţii referitoare la viciile de consimţământ şi excepţii izvorând din raporturi ulterioare creaţiei cambiale.
La pct. 329 se prevede că excepţiile personale pot fi dovedite numai prin acte scrise "de grabnică soluţiune", care reprezintă acele acte prin care excepţia se dovedeşte completă, adică fără a mai fi necesară administrarea unor probe suplimentare deosebite care ar temporiza soluţionarea procesului cambial.
Totodată, conform art. 12 alin. 1 şi alin. 2 din Legea nr. 58/ 1934, dacă o cambie, necompletată la emitere, a fost completată fără a se ţine seamă de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu va putea fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cambia cu rea credinţă sau dacă a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea ei; posesorul decade din dreptul de a completa cambia în alb după trei ani de la data emisiunii cambiei.
Potrivit pct. 70 din din Norma – cadru a B.N.R. nr. 6/ 1994, cambia în alb este un titlu care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori şi o parte din menţiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. Pct. 72 alin. 1 prevede că primitorul cambiei în alb, cât şi oricare dintre posesorii succesivi ai acesteia au dreptul de a completa titlul respectiv cu menţiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, conform înţelegerilor care au avut loc anterior între semnatarii titlului, fără a mai fi necesară intervenţia trăgătorului, dreptul de completare trecând la posesorii succesivi odată cu predarea titlului.
Conform pct. 74, cu ocazia completării cambiei în alb, beneficiarul sau un posesor ulterior trebuie să respecte întocmai înţelegerile dintre trăgător şi beneficiar stabilite în momentul emiterii titlului.
Pct. 77 stipulează posibilitatea completării cambiei în alb în orice moment, însă anterior prezentării acesteia la plată sau remiterii către o instituţie de credit în scopul prezentării la plată şi dresării protestului în cazul refuzului plăţii.
Cu toate acestea, potrivit pct. 78, completarea cambiei în alb va trebui să se efectueze în termen de trei ani de la data reală a emiterii, iar nerespectarea termenului legal pentru completarea titlului face ca posesorul titlului să decadă din dreptul de a-l completa după expirarea lui, decădere care poate fi invocată atât de trăgător, cât şi de oricare dintre debitorii cambiali.
În cauză, din înscrisurile administrate în probaţiune nu a rezultat că biletul la ordin seria ….. nr. …….. a fost emis exclusiv pentru garantarea obligaţiilor contestatoarei rezultând din contractul de antrepriză nr. ….., aspect recunoscut şi de apărătorul contestatoarei. În aceeaşi măsură, chiar dacă, în mod indiscutabil, instrumentul de plată a fost emis la o dată la care contractul de antrepriză din 14.09.2009 nu fusese încheiat între părţi, acest aspect nu este de natură să ducă la concluzia că biletul la ordin garanta exclusiv obligaţiile rezultate din contractul menţionat mai sus.
După cum se poate observa, în procedura opoziţiei cambiale regimul probatoriu fiind limitativ reglementat, având în vedere şi prevederile art. 1169 Cod civil potrivit cărora cel ce face o propunere în faţa judecăţii trebuie să o dovedească, nu s-a putut dovedi prin înscrisuri de grabnică soluţiune, de către contestatoare, faptul că biletul la ordin trebuia introdus la plată numai pentru acoperirea sumelor la care era obligată în baza contractului de antrepriză nr. …….
Chiar dacă acest bilet la ordin fusese emis anterior încheierii contractului de antrepriză din 14.09.2009, este plauzibilă situaţia transmiterii sale de către contestatoare la intimata SC A S.R.L. cu scopul de a garanta şi obligaţii viitoare, cu atât mai mult cu cât s-a dovedit că între părţi s-au încheiat contracte succesive. În aceeaşi ordine de idei, o astfel de situaţie nu este de înlăturat, cu atât mai mult cu cât contestatoarea nu a dovedit că, după onorarea obligaţiilor asumate prin contractul nr….., ar fi solicitat intimatei restituirea biletului la ordin seria ……. nr. ……, aspect de natură a confirma garantarea prin intermediul acestui instrument de plată şi a obligaţiilor ulterioare.
Pe de altă parte, chiar dispoziţiile legale permit completarea unui bilet la ordin în alb în termen de trei ani de la data reală a emiterii, acceptându-se astfel situaţia garantării şi a unor obligaţii care ar putea astfel lua naştere ulterior momentului emiterii instrumentului de plată.
În ceea ce priveşte nemulţumirile contestatoarei SC NCS S.RL. cu privire la modalitatea de îndeplinire de către intimata SC A S.R.L. a obligaţiilor contractuale menţionate în situaţiile de lucrări, care constituie o excepţie de neexecutare a contractului generată de pretinsa neefectuare a anumitor lucrări sau de efectuare a lor cu întârziere, instanţa reţine în primul rând că nici aceste susţineri nu au fost dovedite pe baza probatoriului administrat în cauză potrivit normelor de procedură cu caracter special care reglementează procedura opoziţiei cambiale şi care nu permit administrarea de probe de genul expertizelor, aşa cum s-a solicitat de către contestatoare.
În al doilea rând, susţinerile contestatoarei sunt neplauzibile cu atât mai mult cu cât situaţia de lucrări finală ( dosar filele 24 – 26 ) a fost acceptată de respectiva parte, conform dispoziţiilor contractuale, prin semnarea şi ştampilarea sa de către reprezentantul ei.
În aceste condiţii, instanţa nu poate reţine că biletul la ordin în cauză a fost emis cu nerespectarea înţelegerilor anterioare dintre părţi şi că astfel titlul executoriu ar fi lovit de nulitate.
Cu toate acestea, instanţa constată că, după pornirea executării silite împotriva contestatoarei SC NCS S.RL. şi a sesizării instanţei cu prezenta cerere de chemare în judecată, prin factura fiscală nr. ….., intimata SC A S.R.L. a stornat parţial factura fiscală nr. ……, cu suma de 20.000 lei, susţinând în faţa instanţei, prin reprezentantul său legal, că aceasta provine în urma unui proces verbal de compensare între cele două societăţi.
Faţă de această situaţie, potrivit susţinerilor intimatei, debitul principal urmărit de ea s-a redus la suma de 78.642,26 lei, drept pentru care, în temeiul art. 404 alin. 1 C. pr. civ., pe baza celor expuse, instanţa va admite, în parte, opoziţia la executare şi va dispune îndreptarea somaţiei din 27.09.2010 şi a adresei de înfiinţare a popririi din 21.09.2010, emise în dosarul de executare silită nr. …. al Biroului Executorului Judecătoresc CLC, în sensul că poprirea asupra sumelor de bani deţinute sau pe care le va deţine contestatoarea SC N C S S.R.L. în conturile deschise la intimata SC UŢB se va înfiinţa până la concurenţa sumei de 86.100,71 lei, din care 78.642,26 lei debit datorat şi 7.458,45 lei cheltuieli de executare.
În ceea ce priveşte capătul de cerere privind obligarea intimatei SC A S.R.L. la plata cheltuielilor de judecată, instanţa reţine că admiterea în parte a acţiunii nu este determinată de temeinicia vreunuia dintre motivele de nulitate invocate de contestatoare, ci de reducerea creanţei urmărite de intimată, pe parcursul executării silite şi al judecăţii.
În aceeaşi măsură, la primul termen de judecată după cel din 26.11.2010 când contestatoarea a invocat stornarea facturii fiscale nr. …. cu suma de 20.000 lei, în urma luării la cunoştinţă a acestui aspect, intimata a recunoscut reducerea cu suma respectivă a debitului urmărit, situaţie în care, în lipsa punerii sale în întârziere, devin aplicabile dispoziţiile art. 275 C. pr.civ. care scutesc pârâtul de plata cheltuielilor de judecată într-un astfel de caz.
Pentru aceste considerente, instanţa va respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind obligarea intimatei SC A S.R.L. la plata cheltuielilor de judecată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu