sâmbătă, 7 mai 2011

Plângere contravenţională – Respinsă









***ULTIMA ORĂ: Ziarul Moravuri.ro publică în exclusivitate înregistrări audio din dosarele penale în care sunt cercetați fostul președinte Aricescu Trandafir și administratora Mirea Viorica ! DAȚI CLICK AICI PENTRU DETALII...



Un scandal fără precedent în Constanţa are loc de peste un an la Asociaţia de Proprietari 358, situată la intrarea în staţiunea Mamaia, în zona Delfinariu. Fostul preşedinte al asociaţiei, Aricescu Trandafir, şi administratora Mirea Viorica sunt în război total cu proprietarii, fiind acuzaţi de furt, abuz în serviciu, fals, uz de fals, distrugere de înscrisuri şi ameninţare.

Fosta administratoră Rădulescu Viorica o acuză pe Mirea că a achitat fraudulos din banii asociației un fals prejudiciu, inexistent în realitate, iar ulterior i-a imputat falsul prejudiciu pe lista de plată pentru a o denigra în fața locatarilor. Astfel, administratora Mirea ar fi risipit 3728 RON din banii asociației doar pentru a-și rezolva răzbunările personale împotriva fostei admnistratore Rădulescu, cu care este vecină de bloc. Inspectoarea Costea de la Administrația Finanțelor Publice Constanța a confirmat că Rădulescu Viorica nu a produs nici un prejudiciu asociației și a acuzat-o pe administratora Mirea de abuz în serviciu la întocmirea actelor contabile. În replică la învinuirile ce i s-au adus de către Administrația Finanțelor Publice Constanța, Mirea Viorica a negat cu vehemență că aceste învinuiri ar exista. Ziarul "Atac de Constanța" a intrat însă în posesia unei înregistrări audio care confirmă acuzațiile aduse de ANAF administratorei Mirea și dovedește că Mirea a mințit în fața instanței Judecătoriei Constanța, în dosarul 30890/212/2010.

Parchetul Judecătoriei Constanţa a deschis zece dosare penale împotriva administratorei Mirea Viorica, a fostului președinte Aricescu Trandafir, precum şi împotriva cenzorului Danciu Constantin şi a comitetului executiv al asociaţiei (Pielelungă Ştefan, Jigarov Vasile, Dumitru Aurica, Iancu Georgeta, Calotă Irina), aceştia riscând condamnări cu închisoare. Mai mult, Aricescu şi Mirea au fost daţi în judecată în şapte procese civile, aflate în prezent pe rolul Judecătoriei Constanţa. Deşi a fost demis de proprietari în iulie 2010, Aricescu refuză să predea funcţia noului preşedinte Malciu Ion şi se luptă să o menţină în funcţie abuziv pe administratora Mirea, demisă şi ea în martie 2010.

Cercetată penal este și avocata Decu N. Valentina (baroul Tulcea), care îi apără pe administratora Mirea și pe fostul președinte Aricescu. Parchetul Judecătoriei Constanța o cercetează penal pe avocata Decu Valentina pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals. După trimiterea sa în judecată, avocata Decu Valentina riscă condamnarea cu închisoarea și retragerea dreptului de a profesa avocatura.

Administratora Mirea Viorica este o fostă angajată a Primăriei Năvodari, acuzată în 2008 de primarul Nicolae Matei de escrocherii imobiliare şi dată afară. Primarul orașului Năvodari o acuză pe Mirea Viorica că a escrocat pe proprietarii care au solicitat restituirea unor terenuri sau trecerea acestora în intravilan. Concret, în calitate de inspector la biroul agricol din Primăria Năvodari, Mirea a șantajat și făcut presiuni asupra proprietarilor de drept pentru a-i obliga să îi cedeze gratuit sau să îi vândă terenurile la valori cu mult sub prețul pieței. Mirea Viorica a pretins și primit în mod gratuit cotă parte din terenurile ce urmau a fi restituite (sau trecute în intravilan) sau a plătit pentru aceste terenuri prețuri chiar și cu 90% mai mici decât prețul pieței.

Mirea Viorica a fost unul din capii mafiei imobiliare din Năvodari iar averea ei este de peste 9.000.000 de euro. Conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, familia Mirea deține în Năvodari 18 terenuri intravilane cu o suprafață totală de 187833 metri pătrați.
DAȚI CLICK AICI pentru detalii despre imperiul imobiliar din Năvodari de peste 9.000.000 de euro al administratorei Mirea Viorica.




Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 290 (21.03.2011)
Autor: Judecător Postelnicu Ion
Domenii asociate:
Contravenţii. Închisoare contravenţională
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 14.02.2011 sub nr.304/259/2011, petentul D. F., a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Prahova, să dispună anularea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria CC nr.......... încheiat la data de 10.02.2011.
În motivare, petentul a arătat că în procesul verbal de contravenţie s-a reţinut faptul că la data de 10.02.2011, a condus auoturismul proprietate personală BZ-92-.........., pe raza localităţii Mizil cu viteza de 65 km/h, însă executa o misiune ordonată cu maşina proprietate personală, fapt ce reiese din documentele anexate în xerocopie. A mai arătat că, deşi i-a explicat acest lucru agentului constatator, arătându-i că pe tot parcursul localităţii Mizil nu a depăşit 60 km/h, rugându-l să analizeze dinamica mişcării autoturismului, acesta nu a ţinut cont şi i-a aplicat contravenţia mai sus menţionată. A mai precizat faptul că radarul era amplasat la marginea localităţii Mizil, pe partea opusă staţiei PECO din sensul de mers către Buzău.
Petentul nu a indicat temeiul de drept al plângerii.
Cererea a fost scutită de plata taxei de timbru şi a timbrului judiciar conform articolului 15 aliniat 1 lit. i şi m din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru coroborat cu dispoziţiile articolului 1 aliniat 2 din O.G. 32/1995 privind timbrul judiciar.
Petentul a depus în copie, procesul-verbal de contravenţie, ordinul de serviciu seria F.A. nr.121064, legitimaţia de serviciu, copie C.I., delegaţia de curier şi cerere pentru scoaterea unui mediu de stocare din UM pe timpul executării unor activităţi.
La data de 16.03.2011 intimata I.P.J. Prahova a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată şi menţinerea procesului verbal, precum şi judecarea cauzei în lipsă.
Intimata a arătat că la data de 10.02.2011, orele 16:54, petentul a fost sancţionat contravenţional prin procesul verbal de constatare a contravenţiei seria CC nr.........., cu amendă în cuantum de 134 lei şi 2 puncte penalizare, pentru săvârşirea faptei prevăzute de art.108 alin.1 lit.a) pct.4 din O.U.G. 195/2002, republicată, constând în aceea că la data şi ora menţionate mai sus, a condus autoturismul marca Dacia Logan, cu nr. de înmatriculare BZ-92-......pe DN 1 B Km 44 - Mizil, fiind înregistrat de aparatul radar Pyton seria PYT 673000233, montat pe auto cu nr. MAI ........., având o viteză de deplasare de 65 km/h (+ 15 km/h). S-a arătat că abaterea contravenţională a fost constatată, potrivit art.109 din OUG 195/2002, cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic, împrejurare dovedită prin documentele anexate. S-a menţionat că nu trebuie omisă nici importanţa valorilor sociale apărate de lege în ce priveşte fapta, având în vedere şi recrudescenţa accidentelor rutiere produse pe fondul nerespectării vitezei maxime admise, cu consecinţe de cele mai multe ori grave., apreciind că sancţiunea a fost aplicată în mod legal şi temeinic.
În susţinerea celor arătate în întâmpinare s-au anexat în două exemplare următoarele înscrisuri:
-raportul detaliat al agentului constatator A. C.;
-fotografiile radar efectuate în momentul depistării în trafic;
-atestatul operatorului radar Asp A.C.;
-fila registrului radar din data de 10.02.2011;
-buletinul de verificare metrologică a aparatului radar Pyton;
- originalul procesului verbal contestat.
În cauză s-au administrat probatorii cu înscrisuri: procesul verbal de contravenţie seria CC, nr........../10.02.2011 (fila 4), raportul detaliat al agentului constatator A. C., fotografiile radar efectuate în momentul depistării în trafic, atestatul operatorului radar a.ş.p. A. C., fila registrului radar din data de 10.02.2011, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar Pyton.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria CC nr............./10.02.2011, petentul D. F. a fost sancţionat cu amendă contravenţională de (2 puncte amendă) în cuantum de 134 lei pentru săvârşirea faptei prevăzute de art. 108 alin 1 lit.c pct. 4 din OUG 195/2002 şi 2 puncte de penalizare în baza art.108 alin.1 lit.c) pct.3 din O.U.G. 195/2002 reţinându-se în cuprinsul acestuia că a condus autoturismul marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare BZ-92-MYH în Mizil pe DN1 B, km.44, E 60 km.83, fiind înregistrat de aparatul radar Pyton seria PYT673000233, având o viteză de deplasare de 65 km/h (+ 15 km/h).
Verificând legalitatea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat, instanţa reţine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanţa reţine că, deşi O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravenţional face dovada deplină a situaţiei de fapt şi a încadrării în drept până la proba contrară.
De aceea, procesul verbal de contravenţie, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forţă probantă prin el însuşi şi constituie o dovadă suficientă a vinovăţiei contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară. Mai mult decât atât, susţinerile petentului care nu sunt probate în niciun fel, conform cărora rula cu o viteză sub limita legală, nu numai că sunt lipsite de probe, dar sunt chiar infirmate de fotografiile radar efectuate în momentul depistării în trafic, care confirmă că petentul a circulat cu o viteză de 65 km/h.
Conform art.48 din O.U.G. 195/2002, conducătorii autovehiculelor trebuie să respecte regimul legal de viteză, limita maximă de viteză în localităţi fiind, potrivit art.49 alin.1 din acelaşi act normativ, de 50 km/h.
Aşa cum rezultă din cuprinsul articolului 61 alin.2 din OUG 195/2002, conducătorii autovehiculelor aparţinând instituţiilor prevăzute la art.32 alin.2 lit. a) şi b),atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă pot încălca regimul legal de viteză, ori, din susţinerile petentului rezultă că maşina cu care circula era proprietate poersonală. Pe de parte susţinerile petentului conform cărora pe tot parcursul localităţii Mizil nu a depăşit viteza de 60 km/h, sunt infirmate de fotografiile radar efectuate în momentul depistării în trafic, care relevă că petentul a circulat pe raza localităţii Mizil cu viteza de 65 km/h.
Mai mult decât atât, intimata a depus înscrisuri (raportul detaliat al agentului constatator A. C., fotografiile radar efectuate în momentul depistării în trafic, atestatul operatorului radar a.ş.p. A.C., fila registrului radar din data de 10.02.2011, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar Pyton) care demonstrează fără echivoc existenţa faptei reţinută în sarcina petentului prin procesul verbal.
Totodată, instanţa nu poate înlocui sancţiunea amenzii cu sancţiunea contravenţională a avertismentului, pe de o parte, deoarece petentul nu a făcut dovada unui grad redus de pericol social al faptei, iar, pe de altă parte, această măsură ar fi de natură a aduce atingere ordinii sociale prin punerea în pericol a siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, care este protejată prin sancţionarea faptei săvârşită de contravenient.
Instanţa a constatat că pentru fapta contravenţională prevăzută de art. 108 alin. 1 lit.c pct. 3 din OUG 195/2002 reţinută în sarcina sa, petentul a fost sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum de 134 lei şi 2 puncte penalizare, neavând elemente pentru a aprecia că această sancţiune este disproporţionată. Această sancţiune corespunde atât gradului de pericol social generic cât şi gradului de pericol social concret al faptei, conform criteriilor obligatorii prevăzute de art.21 alin. 3 din O.G. 2/2001.
Având în vedere cele expuse mai sus, instanţa a apreciat că procesul-verbal contestat este legal şi temeinic, motiv pentru care, în temeiul art. 34 din O.G. 2/2001, a respins plângerea petentului ca neîntemeiată

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu