***ULTIMA ORĂ: Ziarul Moravuri.ro publică în exclusivitate înregistrări audio din dosarele penale în care sunt cercetați fostul președinte Aricescu Trandafir și administratora Mirea Viorica ! DAȚI CLICK AICI PENTRU DETALII...
Un scandal fără precedent în Constanţa are loc de peste un an la Asociaţia de Proprietari 358, situată la intrarea în staţiunea Mamaia, în zona Delfinariu. Fostul preşedinte al asociaţiei, Aricescu Trandafir, şi administratora Mirea Viorica sunt în război total cu proprietarii, fiind acuzaţi de furt, abuz în serviciu, fals, uz de fals, distrugere de înscrisuri şi ameninţare.
Fosta administratoră Rădulescu Viorica o acuză pe Mirea că a achitat fraudulos din banii asociației un fals prejudiciu, inexistent în realitate, iar ulterior i-a imputat falsul prejudiciu pe lista de plată pentru a o denigra în fața locatarilor. Astfel, administratora Mirea ar fi risipit 3728 RON din banii asociației doar pentru a-și rezolva răzbunările personale împotriva fostei admnistratore Rădulescu, cu care este vecină de bloc. Inspectoarea Costea de la Administrația Finanțelor Publice Constanța a confirmat că Rădulescu Viorica nu a produs nici un prejudiciu asociației și a acuzat-o pe administratora Mirea de abuz în serviciu la întocmirea actelor contabile. În replică la învinuirile ce i s-au adus de către Administrația Finanțelor Publice Constanța, Mirea Viorica a negat cu vehemență că aceste învinuiri ar exista. Ziarul "Atac de Constanța" a intrat însă în posesia unei înregistrări audio care confirmă acuzațiile aduse de ANAF administratorei Mirea și dovedește că Mirea a mințit în fața instanței Judecătoriei Constanța, în dosarul 30890/212/2010.
Parchetul Judecătoriei Constanţa a deschis zece dosare penale împotriva administratorei Mirea Viorica, a fostului președinte Aricescu Trandafir, precum şi împotriva cenzorului Danciu Constantin şi a comitetului executiv al asociaţiei (Pielelungă Ştefan, Jigarov Vasile, Dumitru Aurica, Iancu Georgeta, Calotă Irina), aceştia riscând condamnări cu închisoare. Mai mult, Aricescu şi Mirea au fost daţi în judecată în şapte procese civile, aflate în prezent pe rolul Judecătoriei Constanţa. Deşi a fost demis de proprietari în iulie 2010, Aricescu refuză să predea funcţia noului preşedinte Malciu Ion şi se luptă să o menţină în funcţie abuziv pe administratora Mirea, demisă şi ea în martie 2010.
Cercetată penal este și avocata Decu N. Valentina (baroul Tulcea), care îi apără pe administratora Mirea și pe fostul președinte Aricescu. Parchetul Judecătoriei Constanța o cercetează penal pe avocata Decu Valentina pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals. După trimiterea sa în judecată, avocata Decu Valentina riscă condamnarea cu închisoarea și retragerea dreptului de a profesa avocatura.
Administratora Mirea Viorica este o fostă angajată a Primăriei Năvodari, acuzată în 2008 de primarul Nicolae Matei de escrocherii imobiliare şi dată afară. Primarul orașului Năvodari o acuză pe Mirea Viorica că a escrocat pe proprietarii care au solicitat restituirea unor terenuri sau trecerea acestora în intravilan. Concret, în calitate de inspector la biroul agricol din Primăria Năvodari, Mirea a șantajat și făcut presiuni asupra proprietarilor de drept pentru a-i obliga să îi cedeze gratuit sau să îi vândă terenurile la valori cu mult sub prețul pieței. Mirea Viorica a pretins și primit în mod gratuit cotă parte din terenurile ce urmau a fi restituite (sau trecute în intravilan) sau a plătit pentru aceste terenuri prețuri chiar și cu 90% mai mici decât prețul pieței.
Mirea Viorica a fost unul din capii mafiei imobiliare din Năvodari iar averea ei este de peste 9.000.000 de euro. Conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, familia Mirea deține în Năvodari 18 terenuri intravilane cu o suprafață totală de 187833 metri pătrați. DAȚI CLICK AICI pentru detalii despre imperiul imobiliar din Năvodari de peste 9.000.000 de euro al administratorei Mirea Viorica.
| Tip: Hotărâre |
| Nr./Dată: 5 (18.03.2011) |
| Autor: Sectia Penala |
Domenii asociate: Arest preventiv |
- Codul de procedura penala – art.143 alin.1, art.148 alin.1 lit.f
La momentul luarii masurii arestarii preventive este suficient sa existe, în sensul art.143 alin.1 Cod procedura penala, probe sau indicii temeinice ca inculpatul a savârsit infractiunea pentru care este cercetat penal, precum si indicii concrete care sa demonstreze o cerinta veritabila de interes public, faptul ca prin punerea în libertate a inculpatului s-ar tulbura cu adevarat ordinea publica.
(TRIBUNALUL IALOMITA-SECTIA PENALA, ÎNCHEIEREA CAMEREI DE CONSILIU NR.5/A DIN 18.03.2011)
Prin încheierea camerei de consiliu nr.5/A din 18.03.2011, în baza art. 149 ind.1 alin. 9 cod procedura penala, a fost respinsa propunerea Parchetului de pe lânga Judecatoria Slobozia privind arestarea preventiva a inculpatului M.D.
In baza art. 149 ind.1 alin. 12 cod procedura penala, cu referire la art.146 alin. 11 ind.1 cod procedura penala si art. 145 ind.1 cod procedura penala, s-a dispus fata de inculpat masura obligarii de a nu parasi tara, pe o durata de 29 de zile, de la 18 martie 2011, la 15 aprilie 2011.
In baza art. 145 ind. 1 alin. 2 cod procedura penala, rap.la art. 145 alin. 1 ind. 1 cod procedura penala, pe durata masurii obligarii de a nu parasi tara, inculpatul M.D. a fost obligat sa respecte urmatoarele obligatii:
- sa se prezinte la organul de urmarire penala ori de câte ori este chemat;
- sa se prezinte la organul de politie – Politia municipiului Constanta, unde îsi are resedinta, conform programului de supraveghere întocmit de acesta, sau ori de câte ori este chemat;
- sa nu îsi schimbe locuinta fara încuviintarea instantei de judecata;
- sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
S-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 145 alin. 3 cod procedura penala cu privire la obligatiile impuse a caror nerespectare cu rea-credinta atrage înlocuirea acestei masuri cu masura arestarii preventive.
Cheltuielile judiciare au ramas în sarcina statului .
Pentru a pronunta astfel, tribunalul a avut în vedere urmatoarele:
Cu adresa nr. 2056/P/2007 din 18.03.2011, înregistrata la aceasta instanta sub nr. 1454/98/2011 Parchetul de pe lânga Judecatoria Slobozia a înaintat propunerea de arestare preventiva a inculpatului M.D.
În motivare se arata ca, în perioada iunie-octombrie 2006 , inculpatul în calitate de administrator al SC Caf SRL Gheorghe Lazar, în baza unei rezolutii infractionale unice, nu a înregistrat în evidentele contabile ale societatii un numar de 15 facturi fiscale , producând bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 517.708 lei, fapta ce constituie infractiunea de evaziune fiscala în forma continuata prev. de art. 9 lit.b din Legea nr.241/2005 sanctionata cu pedeapsa închisorii de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi.
Cererea este întemeiata pe dispozitiile art. 1491 cod procedura penala si art. 148 lit. f cod procedura penala.
Analizând actele si lucrarile din dosarul de urmarire penala pus la dispozitie de parchet se retin urmatoarele:
Inculpatul M.D. este cercetat pentru savârsirea infractiunii de evaziune fiscala prev. de art. 9 lit.b din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 41 alin.2 cod penal, retinându-se ca , în perioada iunie-octombrie 2006, în calitate de administrator al SC Caf SRL Gheorghe Lazar, în baza unei rezolutii infractionale unice, nu a înregistrat în evidentele contabile ale societatii un numar de 15 facturi fiscale, producând bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 517.708 lei.
Începerea urmaririi penale fata de susnumitul a fost luata la data de 17.05.2010, deci înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, situatie în care Parchetul de pe lânga Judecatoria Slobozia este competent sa sesizeze tribunalul cu prezenta cerere.
Punerea în miscare a actiunii penale fata de inculpat s-a facut prin Ordonanta nr.2056/P/2007 din 18.03.2011.
Fata de acesta s-a luat masura retinerii pentru 24 ore la data de 17.03.2011 ora 21,30 .
In conformitate cu prevederile art. 149 ind.1 alin.1 si 10 cod procedura penala, judecatorul poate dispune arestarea preventiva a inculpatului, daca sunt probe sau indicii temeinice ca acesta a savârsit o fapta prevazuta de legea penala si exista vreunul din cazurile prevazute de art. 148 cod procedura penala.
Rezulta, deci, ca una din conditiile luarii masurii arestarii preventive este existenta reala, efectiva a unuia (unora) dintre cazurile prevazute în art. 148 cod procedura penala.
Trebuie avute în vedere totodata dispozitiile art. 136 alin.1 cod procedura penala care constituie text cu valoare de principiu în materia masurilor preventive si care stabileste ca acestea pot fi luate pentru a asigura buna desfasurare a procesului penal ori pentru a împiedica sustragerea inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata sau de la executarea pedepsei, precum si alin.8 al aceluiasi articol care prevede criterii pentru alegerea masurii preventive (vârsta, antecedentele penale, gradul de pericol social al infractiunii ) .
În cauza , parchetul si-a întemeiat propunerea de arestare preventiva pe dispozitiile art.148 lit.f cod procedura penala, potrivit caruia masura arestarii preventive poate fi luata daca inculpatul a savârsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa în libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
Invocarea acestui text de lege presupune existenta cumulativa a celor doua conditii, atât a celei privitoare la cuantumul pedepsei închisorii cât si a celei privitoare la existenta probelor privind pericolul concret pentru ordinea publica.
Analizând materialul probator administrat în cauza, instanta constata ca la dosar sunt indicii temeinice conform art. 68 ind.1 cod procedura penala si chiar probe ca inculpatul a savârsit infractiunea de evaziune fiscala , într-o perioada scurta din anul 2006. În acest sens sunt la dosar facturi fiscale , borderouri de achizitii cereale, contract vânzare-cumparare cereale , declaratie inculpat, declaratii martori.
În legatura cu luarea masurii de exceptie a arestarii preventive solicitata de parchet, apreciem fara rezerve ca, în prezenta speta, nu este îndeplinita conditia cumulativa a pericolului concret pentru ordinea publica prevazuta expres de art. 148 lit.f cod procedura penala .
În ceea ce priveste notiunea de pericol concret pentru ordinea publica, întrucât aceasta nu a fost definita de legiuitor, revine instantelor sarcina de a stabili de la caz la caz existenta unei asemenea stari.
În doctrina, pericolul concret pentru ordinea publica a fost definit drept temerea ca, odata pus în libertate, inculpatul ar comite noi fapte penale ori ar declansa reactii puternice în rândul opiniei publice determinate de fapta pentru care este cercetat.
Pericolul concret pentru ordinea publica trebuie sa fie relevat de date concrete din care sa rezulte o potentiala stare de pericol, declansata de mediul din care provine inculpatul, sau de alte circumstante ale acestuia.
De altfel, în jurisprudenta sa, Curtea europeana s-a pronuntat în sensul ca ingerinta în dreptul la libertate al persoanei nu trebuie sa fie arbitrara , ci necesara si proportionala cu gravitatea acuzatiei penale formulate împotriva inculpatului si cu scopul urmarit prin dispunerea masurii .
În concret în cauza, se retine savârsirea faptei în urma cu 5 ani , data la care inculpatul avea 19 ani ; nu sunt elemente care sa conduca la concluzia ca între timp ar fi savârsit alte fapte penale ; nu sunt probe clare cu privire la cuantumul prejudiciului.
Inculpatul recunoaste savârsirea faptei, aratând în ce împrejurari a ajuns sa savârseasca infractiunea de evaziune fiscala ( neavând cunostinte de contabilitate a lucrat la îndemnul si sub îndrumarea numitilor V. C. si T. V.) .
Fata de circumstantele personale ale inculpatului care nu reflecta o periculozitate deosebita a acestuia (vârsta, atitudine sincera, lipsa antecedentelor penale) si circumstantele reale ale faptei, apreciem ca masura arestarii preventive este excesiva încât nu va fi luata .
Asa fiind, propunerea de arestare preventiva formulata de parchet va fi respinsa.
Totusi, pentru buna desfasurare a urmaririi penale, apreciem ca oportuna luarea unei masuri restrictive de libertate, respectiv masura obligarii de a nu parasi tara, conform art.145 ind.1 cod procedura penala, pe o durata de 29 de zile , de la 18.03.2011 la 15.04.2011.
În temeiul art. 145 ind.1 alin.2 cod procedura penala rap.la art. 145 alin.1 ind.1 cod procedura penala, pe durata masurii obligarii de a nu parasi tara, inculpatul M. D. va fi obligat sa respecte urmatoarele obligatii:
- sa se prezinte la organul de urmarire penala ori de câte ori este chemat;
- sa se prezinte la organul de politie – Politia municipiului Constanta, unde îsi are resedinta, conform programului de supraveghere întocmit de acesta, sau ori de câte ori este chemat;
- sa nu îsi schimbe locuinta fara încuviintarea instantei de judecata;
- sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
Se va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 145 alin. 3 cod procedura penala cu privire la obligatiile impuse a caror nerespectare cu rea-credinta va atrage înlocuirea acestei masuri cu masura arestarii preventive.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu