***ULTIMA ORĂ: Ziarul Moravuri.ro publică în exclusivitate înregistrări audio din dosarele penale în care sunt cercetați fostul președinte Aricescu Trandafir și administratora Mirea Viorica ! DAȚI CLICK AICI PENTRU DETALII...
Un scandal fără precedent în Constanţa are loc de peste un an la Asociaţia de Proprietari 358, situată la intrarea în staţiunea Mamaia, în zona Delfinariu. Fostul preşedinte al asociaţiei, Aricescu Trandafir, şi administratora Mirea Viorica sunt în război total cu proprietarii, fiind acuzaţi de furt, abuz în serviciu, fals, uz de fals, distrugere de înscrisuri şi ameninţare.
Fosta administratoră Rădulescu Viorica o acuză pe Mirea că a achitat fraudulos din banii asociației un fals prejudiciu, inexistent în realitate, iar ulterior i-a imputat falsul prejudiciu pe lista de plată pentru a o denigra în fața locatarilor. Astfel, administratora Mirea ar fi risipit 3728 RON din banii asociației doar pentru a-și rezolva răzbunările personale împotriva fostei admnistratore Rădulescu, cu care este vecină de bloc. Inspectoarea Costea de la Administrația Finanțelor Publice Constanța a confirmat că Rădulescu Viorica nu a produs nici un prejudiciu asociației și a acuzat-o pe administratora Mirea de abuz în serviciu la întocmirea actelor contabile. În replică la învinuirile ce i s-au adus de către Administrația Finanțelor Publice Constanța, Mirea Viorica a negat cu vehemență că aceste învinuiri ar exista. Ziarul "Atac de Constanța" a intrat însă în posesia unei înregistrări audio care confirmă acuzațiile aduse de ANAF administratorei Mirea și dovedește că Mirea a mințit în fața instanței Judecătoriei Constanța, în dosarul 30890/212/2010.
Parchetul Judecătoriei Constanţa a deschis zece dosare penale împotriva administratorei Mirea Viorica, a fostului președinte Aricescu Trandafir, precum şi împotriva cenzorului Danciu Constantin şi a comitetului executiv al asociaţiei (Pielelungă Ştefan, Jigarov Vasile, Dumitru Aurica, Iancu Georgeta, Calotă Irina), aceştia riscând condamnări cu închisoare. Mai mult, Aricescu şi Mirea au fost daţi în judecată în şapte procese civile, aflate în prezent pe rolul Judecătoriei Constanţa. Deşi a fost demis de proprietari în iulie 2010, Aricescu refuză să predea funcţia noului preşedinte Malciu Ion şi se luptă să o menţină în funcţie abuziv pe administratora Mirea, demisă şi ea în martie 2010.
Cercetată penal este și avocata Decu N. Valentina (baroul Tulcea), care îi apără pe administratora Mirea și pe fostul președinte Aricescu. Parchetul Judecătoriei Constanța o cercetează penal pe avocata Decu Valentina pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals. După trimiterea sa în judecată, avocata Decu Valentina riscă condamnarea cu închisoarea și retragerea dreptului de a profesa avocatura.
Administratora Mirea Viorica este o fostă angajată a Primăriei Năvodari, acuzată în 2008 de primarul Nicolae Matei de escrocherii imobiliare şi dată afară. Primarul orașului Năvodari o acuză pe Mirea Viorica că a escrocat pe proprietarii care au solicitat restituirea unor terenuri sau trecerea acestora în intravilan. Concret, în calitate de inspector la biroul agricol din Primăria Năvodari, Mirea a șantajat și făcut presiuni asupra proprietarilor de drept pentru a-i obliga să îi cedeze gratuit sau să îi vândă terenurile la valori cu mult sub prețul pieței. Mirea Viorica a pretins și primit în mod gratuit cotă parte din terenurile ce urmau a fi restituite (sau trecute în intravilan) sau a plătit pentru aceste terenuri prețuri chiar și cu 90% mai mici decât prețul pieței.
Mirea Viorica a fost unul din capii mafiei imobiliare din Năvodari iar averea ei este de peste 9.000.000 de euro. Conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, familia Mirea deține în Năvodari 18 terenuri intravilane cu o suprafață totală de 187833 metri pătrați. DAȚI CLICK AICI pentru detalii despre imperiul imobiliar din Năvodari de peste 9.000.000 de euro al administratorei Mirea Viorica.
|
||||||
ViolAgravanta prev. de art. 197 alin 2 lit b/1, reţinută prin actul de acuzare, are în vedere împrejurarea în care victima violului este un membru al familiei.
Potrivit art. 149/1 Cod penal prin membru de familie se înţelege soţul sau ruda apropiată, dacă aceasta din urmă locuieşte şi gospodăreşte împreună cu făptuitorul, însă minorii, fiind copii concubinei inculpatului nu au calitatea de „rude apropiate” în sensul art. 149 Cod penal şi, prin urmare, nici pe cea de membru de familie.
(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. pen., sent. nr. 6/F/26 ianuarie 2011)
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud nr.130/P/2010 din 9 aprilie 2010 a fost trimis în judecată inculpatul PM pentru comiterea infracţiunilor de viol prev. de art. 197 alin. 1 şi alin. 2 lit. b şi b1 şi alin. 3 teza I din Codul penal - două fapte - ambele cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal , art. 33 lit. a Cod penal şi art. 37 lit. b Cod penal, constând în aceea că, în perioada decembrie 2009-19 martie 2010 a întreţinut, în mod repetat, raporturi sexuale cu copii minori ai concubinei sale LN, în vârstă de 9 ani şi LPCA, în vârstă de 11 ani, împotriva voinţei acestora, prin ameninţări cu moartea şi bătăia, aceştia aflându-se în neputinţă de a se apăra.
Analizând actele şi lucrările dosarului toate coroborate cu declaraţiile inculpatului tribunalul reţine în sarcina următoarele:
LN este mama copiilor minori LPCA, în prezent în vârstă de 12 ani, LN în vârstă de 9 ani şi LMD în vârstă de 3 ani. Aceasta susţine că tatăl lui LN şi LMD este inculpatul, care însă neagă acest fapt, iar din actele de stare civilă ale minorilor nu rezultă că inculpatul PM este tatăl minorilor.
LN 1-a cunoscut pe inculpat în anul 2000 şi au trăit în concubinaj timp de 3 luni de zile, după care s-au despărţit. Din anul 2006, s-au împăcat şi au trăit din nou în concubinaj, locuind împreună şi cu cei trei minori, mai întâi în localitatea Sărăţel, după care s-au mutat în localitatea Miceştii de Cîmpie la imobilul cu nr. 94.
In perioada decembrie 2009 - martie 2010, inculpatul a întreţinut raporturi sexuale, în mod repetat, cu copii minori ai concubinei sale LN şi LPCA în următoarele împrejurări:
1. La data de 22 martie 2010, LN a aflat de la fiica sa LPCA despre faptul că atât ea, cât şi fratele ei LN au fost violaţi de către PM.
In urma cercetărilor, s-a stabilit că la data de 19 martie 2010, inculpatul fiind la domiciliu doar cu minorul LN, 1-a obligat pe acesta să se aşeze în pat lângă el şi să întreţină cu el un act sexual anal. I-a cerut minorului să se dezbrace şi să se ungă în zona anusului cu o cremă de plajă. Apoi, şi el 1-a uns cu această cremă în acea zonă, după care a avut cu el un act sexual anal, obligându-l, după aceea, pe minor să aibă un act sexual oral.
Totodată, începând cu luna decembrie 2009, minorul LN a fost obligat în mai multe rânduri să întreţină cu inculpatul raporturi sexuale orale, minorul afirmând că au mai fost circa 6 acte sexuale de acest gen, de fiecare dată inculpatul folosind violenţe verbale pentru a-l determina pe minor să acţioneze în sensul solicitat de el.
2. În ceea ce o priveşte pe minora LPCA, în vara anului 2009 aceasta a mers împreună cu inculpatul în pădure după lemne de foc, iar acesta a obligat-o să întreţină un act sexual normal, la acea dată minora fiind virgină.
De la acea dată, minora susţine că a avut mai multe acte sexuale, fiind obligată de inculpat şi ameninţată să nu spună la nimeni ce s-a întâmplat, că o va omorî.
In perioada 20-25 februarie 2010, profitând de faptul că concubina sa şi mama copiilor LN era internată în spital, iar el era singur acasă cu minora, a obligat-o pe aceasta să întreţină cu el un act sexual normal, prin ameninţări şi violenţă verbală, aceasta fiind în neputinţă de a se apăra. Tot atunci, după câteva minute, a obligat-o pe minoră că întreţină cu el un act sexual oral însă aceasta a reuşit să se opună.
La data de 22.03.2010, fratele său N i-a spus minorei PCA despre ceea ce i s-a întâmplat cu inculpatul şi atunci, ambii copii au relatat mamei lor ce li s-a întâmplat care, la rândul său a alertat organele de poliţie.
Din rapoartele de constatare medico-legală rezultă că minorul LN prezintă leziuni traumatice la nivelul anusului care s-au putut produce în cursul unui raport sexual anal recent, posibil 4-5 zile, leziuni traumatice anale ce au necesitat 4-5 zile îngrijiri medicale şi totodată că minora LPCA prezintă deflorare veche, a cărei dată nu poate fi precizată şi nu prezintă semnele unui raport sexual recent consumat, în accepţiunea medico-legală aceasta însemnând 24-48 de ore.
Inculpatul a recunoscut parţial faptele comise, în ceea ce-l priveşte pe minorul LN arătând că a avut un act sexual anal cu acesta, la data de 19 martie 2010, că fapta s-a comis în condiţiile descrise, dar precizează că violul nu s-a consumat întrucât minorul a acuzat dureri în zona anală şi că el, astfel ar fi renunţat să-i introducă penisul în anus, negând că ar fi întreţinut şi raporturi sexuale orale, susţineri infirmate de declaraţia constantă a părţii vătămate, ce se coroborează cu declaraţiile mamei şi surorii sale, precum şi cu raportul de constatare medico-legală.
În ceea ce o priveşte pe minora LPCAa inculpatul a arătat că a întreţinut raport sexual cu aceasta o singură dată, ştiind că aceasta are 12-13 ani, însă şi această susţinere este infirmată de declaraţiile părţii vătămate şi ale mamei acesteia, ca şi de actele medico-legale.
De menţionat este şi faptul că inculpatul PM este recidivist în condiţiile prev. de art. 37 lit. b C.pen, întrucât, aşa cum rezultă din fişa de cazier judiciar, acesta a mai fost în repetate rânduri condamnat, de 2 ori pentru comiterea unor infracţiuni de viol şi lipsire de libertate, ultima condamnare fiind aplicată prin Sentinţa penală 1825/2001 a Judecătoriei Bistriţa, din care s-a liberat la data de 27 ianuarie 2006, rămânându-i un rest de executare de 929 zile.
Din cele de mai sus rezultă că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de viol, prev. de art. 197 alin 1 Cod penal, acesta întreţinând, în repetate rânduri, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, raporturi sexuale cu cei 2 minori, prin constrângere, dar şi profitând de imposibilitatea acestora de a-şi exprima voinţa, având în vedere vârsta fragedă a acestora.
Prin actul de trimitere în judecată s-a considerat că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de viol în formă continuată prev. de art. 197 alin. 1 şi alin. 2 lit. b şi b1 şi alin. 3 teza I din Codul penal cu aplic. art. 41 alin 2 şi 37 lit b Cod penal- două fapte - comise în concursul real de infracţiuni prev. de art. 33 lit. a C.pen.
Într-adevăr, la data comiterii faptelor inculpatul locuia în concubinaj cu mama minorilor şi, prin urmare, aceştia se aflau în îngrijirea, ocrotirea şi educarea sa, de fapt, minorii neavând împlinită vârsta de 15 ani, fiind, prin urmare aplicabile agravantele prev. de art. 197 alin 2 lit b şi alin 3 teza I Cod penal.
Agravanta prev. de art. 197 alin 2 lit b/1, reţinută prin actul de acuzare, are în vedere împrejurarea în care victima violului este un membru al familiei.
Potrivit art. 149/1 Cod penal prin membru de familie se înţelege soţul sau ruda apropiată, dacă aceasta din urmă locuieşte şi gospodăreşte împreună cu făptuitorul, însă minorii, fiind copii concubinei inculpatului nu au calitatea de „rude apropiate” în sensul art. 149 Cod penal şi, prin urmare, nici pe cea de membru de familie.
Aşa fiind, în baza art.334 Cod procedură penală tribunalul va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului în sensul înlăturării agravantei prev. de art. 197 alin 2 lit b/1 Cod penal.
În baza textelor de lege mai sus arătate şi având în vedere criteriile de individualizare ale pedepselor prev. de art. 72 Cod penal ţinând seama, în special, de natura şi gravitatea faptelor comise, ca şi de împrejurarea că inculpatul este recidivist, fiind anterior condamnat de 2 ori pentru fapte de acelaşi gen tribunalul îl va condamna pe acesta la 2 pedepse a câte 13 ani închisoare fiecare şi la 2 pedepse complimentare fiecare constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a,b şi e cod penal pe o durată de 3 ani.
Conform art. 33 lit a, art. 34 lit b şi art.35 Cod penal se vor contopi aceste pedepse urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 13 ani închisoare, sporită cu 1 an, deci, în total, 14 ani închisoare, precum şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a,b şi e Cod penal.
Totodată, având în vedere natura faptelor comise tribunalul va face aplic. Art. 71 rap. la art. 64 lit a,b şi e cod penal, în ceea ce priveşte conţinutul pedepsei accesorii.
Potrivit art. 350 Cod procedură penală şi a art. 88 Cod penal se va menţine starea de arest a inculpatului şi se va deduce din pedeapsa aplicată acestuia reţinerea şi arestul preventiv începând cu 23 martie 2010 la zi.
În latura civilă a cauzei, mama minorilor LN, la termenul de judecată din 29 iulie 2010 a arătat că nu se constituie parte civilă pentru cei 2 minori, însă acţiunea civilă a fost exercitată din oficiu de procuror, în condiţiile art. 17 Cod procedură penală, solicitându-se obligarea inculpatului la plata sumei de câte 2.000 lei, pentru fiecare minor, cu titlul de daune morale.
De menţionat este faptul că, după sesizarea instanţei cei 2 minori au fost internaţi în centrul de plasament din cadrul CSSC Beclean, din evaluările psihologice efectuate de personalul specializat al acestei instituţii rezultând că abuzul sexual la care au fost supuşi aceştia de către inculpat şi-au pus amprenta asupra personalităţii minorilor, fiind evident că, prin faptele sale, inculpatul le-a cauzat părţilor vătămate un prejudiciu moral, pe care este ţinut a-l repara.
În consecinţă, în baza art. 346, art. 17 cod procedură penală rap. la art.998 şi urm. Cod civil tribunalul îl va obliga pe inculpatul să plătească părţilor vătămate câte 2.000 lei pentru fiecare, cu titlul de daune morale.
În fine, potrivit art. 7 din Legea 76/2008 se va dispune prelevarea de la inculpat de probe biologice, la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu