***ULTIMA ORĂ: Ziarul Moravuri.ro publică în exclusivitate înregistrări audio din dosarele penale în care sunt cercetați fostul președinte Aricescu Trandafir și administratora Mirea Viorica ! DAȚI CLICK AICI PENTRU DETALII...
Un scandal fără precedent în Constanţa are loc de peste un an la Asociaţia de Proprietari 358, situată la intrarea în staţiunea Mamaia, în zona Delfinariu. Fostul preşedinte al asociaţiei, Aricescu Trandafir, şi administratora Mirea Viorica sunt în război total cu proprietarii, fiind acuzaţi de furt, abuz în serviciu, fals, uz de fals, distrugere de înscrisuri şi ameninţare.
Fosta administratoră Rădulescu Viorica o acuză pe Mirea că a achitat fraudulos din banii asociației un fals prejudiciu, inexistent în realitate, iar ulterior i-a imputat falsul prejudiciu pe lista de plată pentru a o denigra în fața locatarilor. Astfel, administratora Mirea ar fi risipit 3728 RON din banii asociației doar pentru a-și rezolva răzbunările personale împotriva fostei admnistratore Rădulescu, cu care este vecină de bloc. Inspectoarea Costea de la Administrația Finanțelor Publice Constanța a confirmat că Rădulescu Viorica nu a produs nici un prejudiciu asociației și a acuzat-o pe administratora Mirea de abuz în serviciu la întocmirea actelor contabile. În replică la învinuirile ce i s-au adus de către Administrația Finanțelor Publice Constanța, Mirea Viorica a negat cu vehemență că aceste învinuiri ar exista. Ziarul "Atac de Constanța" a intrat însă în posesia unei înregistrări audio care confirmă acuzațiile aduse de ANAF administratorei Mirea și dovedește că Mirea a mințit în fața instanței Judecătoriei Constanța, în dosarul 30890/212/2010.
Parchetul Judecătoriei Constanţa a deschis zece dosare penale împotriva administratorei Mirea Viorica, a fostului președinte Aricescu Trandafir, precum şi împotriva cenzorului Danciu Constantin şi a comitetului executiv al asociaţiei (Pielelungă Ştefan, Jigarov Vasile, Dumitru Aurica, Iancu Georgeta, Calotă Irina), aceştia riscând condamnări cu închisoare. Mai mult, Aricescu şi Mirea au fost daţi în judecată în şapte procese civile, aflate în prezent pe rolul Judecătoriei Constanţa. Deşi a fost demis de proprietari în iulie 2010, Aricescu refuză să predea funcţia noului preşedinte Malciu Ion şi se luptă să o menţină în funcţie abuziv pe administratora Mirea, demisă şi ea în martie 2010.
Cercetată penal este și avocata Decu N. Valentina (baroul Tulcea), care îi apără pe administratora Mirea și pe fostul președinte Aricescu. Parchetul Judecătoriei Constanța o cercetează penal pe avocata Decu Valentina pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals. După trimiterea sa în judecată, avocata Decu Valentina riscă condamnarea cu închisoarea și retragerea dreptului de a profesa avocatura.
Administratora Mirea Viorica este o fostă angajată a Primăriei Năvodari, acuzată în 2008 de primarul Nicolae Matei de escrocherii imobiliare şi dată afară. Primarul orașului Năvodari o acuză pe Mirea Viorica că a escrocat pe proprietarii care au solicitat restituirea unor terenuri sau trecerea acestora în intravilan. Concret, în calitate de inspector la biroul agricol din Primăria Năvodari, Mirea a șantajat și făcut presiuni asupra proprietarilor de drept pentru a-i obliga să îi cedeze gratuit sau să îi vândă terenurile la valori cu mult sub prețul pieței. Mirea Viorica a pretins și primit în mod gratuit cotă parte din terenurile ce urmau a fi restituite (sau trecute în intravilan) sau a plătit pentru aceste terenuri prețuri chiar și cu 90% mai mici decât prețul pieței.
Mirea Viorica a fost unul din capii mafiei imobiliare din Năvodari iar averea ei este de peste 9.000.000 de euro. Conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, familia Mirea deține în Năvodari 18 terenuri intravilane cu o suprafață totală de 187833 metri pătrați. DAȚI CLICK AICI pentru detalii despre imperiul imobiliar din Năvodari de peste 9.000.000 de euro al administratorei Mirea Viorica.
|
||||||
Infracţiuni contra proprietăţiiPotrivit practicii judiciare constante în materie deţinerea unui imobil în baza unei hotărâri judecătoreşti trebuie să fie efectivă pentru ca încălcarea dreptului părţii vătămate să poată fi sancţionată de normele dreptului penal.
(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. pen., dec. nr. 112/A/9 noiembrie 2010)
Prin sentinţa penală nr. 1493 din 17 decembrie 2009 pronunţată de Judecătoria Bistriţa în baza art. 271 al. 2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul JI pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea hotărârii judecătoreşti, la: 1.000 lei amendă penală.
S-au pus în vedere inculpatului disp.art.63/1 Cod penal.
Prin aceeaşi sentinţă penală, în baza art.271 al.2 Cod penal, a fost condamnată inculpata JR pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea hotărârii judecătoreşti, la: 1.000 lei amendă penală.
S-au pus în vedere inculpatei disp.art.63/1 Cod penal.
Potrivit art.348 Cod procedură penală s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor.
S-a respins acţiunea civilă formulată de părţile civile BI şi BM ca neîntemeiată (nedovedită).
În baza art.191 al.2 şi al.2 Cod procedură penală, au fost obligaţi fiecare dintre inculpat să plătească, în favoarea statului, câte 550 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpaţii.
Apelul declarat în cauză este fondat pentru motivele ce se vor arăta în cele ce urmează.
Din actele şi lucrările dosarului cauzei rezultă că prin sentinţa civilă nr. 981/2000 a Judecătoriei Bistriţa inculpaţii au fost obligaţi să recunoască dreptul de proprietate al părţilor vătămate asupra imobilului înscris în CF 645 Mureşenii-Bârgăului nr. top 522/1/1, să lase în liberă posesie şi folosinţă acestora, dispunându-se şi evacuarea inculpaţilor din imobil. Această hotărâre a rămas definitivă prin Decizia civilă nr. 384/2001 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud şi apoi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 2646/2001 a Curţii de Apel Cluj.
Potrivit disp. art. 271 Cod penal constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti împiedicarea unei persoane de a folosi o locuinţă ori parte dintr-o locuinţă sau imobil deţinute în baza unei hotărâri judecătoreşti.
Potrivit practicii judiciare constante în materie deţinerea unui imobil în baza unei hotărâri judecătoreşti trebuie să fie efectivă pentru ca încălcarea dreptului părţii vătămate să poată fi sancţionată de normele dreptului penal.
În speţă însă, această condiţie referitoare la latura obiectivă a infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti nu este îndeplinită.
Este real că în baza demersurilor întreprinse de către părţile vătămate s-a întocmit dosar de executare silită iar la data de 27.09.2005 în vederea punerii în executare a hotărârii judecătoreşti în cauză, executorul AVD s-a deplasat la faţa locului în vederea predării părţilor vătămate a imobilului în litigiu.
Din procesul-verbal întocmit cu acea ocazie în dosarul execuţional nr. 309/2003, rezultă că inculpaţii-apelanţi (pârâţi în cauza civilă) s-au opus executării silite, dar şi faptul că s-a constatat existenţa unui impediment la executarea silită întrucât titlul executoriu nu dispune evacuarea fiilor pârâţilor şi a lucrurilor proprietatea acestora.
În concret, din dosarul execuţional anexat cauzei cu ocazia judecării apelului, s-a constatat că imobilul în litigiu era locuit de cei doi pârâţi şi de fiii acestora, cei din urmă având o serie de bunuri în proprietate.
Ca urmare a constatării acestui impediment executorul judecătoresc i-a declarat evacuaţi pe pârâţii JI şi JR din imobilul în litigiu.
Procedeul folosit de executorul judecătoresc nu satisface însă cerinţele legale ale textului legal incriminator, deoarece în modalitatea descrisă s-a făcut doar o punere în posesie declarativă şi nu una efectivă, astfel cum presupun disp. art. 271 Cod penal, respectiv nu a procedat efectiv la evacuarea pârâţilor din cauza civilă mai sus amintită şi a bunurilor acestora.
În aceste condiţii, în mod corelativ, nu se poate discuta despre o predare efectivă a imobilului în litigiu către părţile vătămate.
Aşa fiind, tribunalul constată că fapta inculpaţilor apelanţi de a împiedica pe părţile vătămate să folosească imobilul dobândit în instanţă, în condiţiile descrise, nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti.
În consecinţă, în baza disp. art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală apelul declarat în cauză va fi admis, hotărârea atacată va fi desfiinţată în parte şi pronunţând o nouă hotărâre, în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b Cod procedură penală se va dispune achitarea inculpaţilor de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii prev. de art. 271 alin. 2 Cod penal.
Ca urmare a soluţiei preconizate se va înlătura din hotărârea atacată dispoziţia referitoare la obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului, la fond, urmând ca acestea să rămână în sarcina statului.
Potrivit disp. art. 371 alin. 2 Cod procedură penală tribunalul a examinat întreaga cauză, sub toate aspectele de fapt şi de drept, constatând însă că nu există şi alte temeiuri pentru desfiinţarea hotărârii atacate.
Ca urmare, celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate, referitoare la soluţionarea laturii civile a cauzei, vor fi menţinute.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu