***ULTIMA ORĂ: Ziarul Moravuri.ro publică în exclusivitate înregistrări audio din dosarele penale în care sunt cercetați fostul președinte Aricescu Trandafir și administratora Mirea Viorica ! DAȚI CLICK AICI PENTRU DETALII...
Un scandal fără precedent în Constanţa are loc de peste un an la Asociaţia de Proprietari 358, situată la intrarea în staţiunea Mamaia, în zona Delfinariu. Fostul preşedinte al asociaţiei, Aricescu Trandafir, şi administratora Mirea Viorica sunt în război total cu proprietarii, fiind acuzaţi de furt, abuz în serviciu, fals, uz de fals, distrugere de înscrisuri şi ameninţare.
Fosta administratoră Rădulescu Viorica o acuză pe Mirea că a achitat fraudulos din banii asociației un fals prejudiciu, inexistent în realitate, iar ulterior i-a imputat falsul prejudiciu pe lista de plată pentru a o denigra în fața locatarilor. Astfel, administratora Mirea ar fi risipit 3728 RON din banii asociației doar pentru a-și rezolva răzbunările personale împotriva fostei admnistratore Rădulescu, cu care este vecină de bloc. Inspectoarea Costea de la Administrația Finanțelor Publice Constanța a confirmat că Rădulescu Viorica nu a produs nici un prejudiciu asociației și a acuzat-o pe administratora Mirea de abuz în serviciu la întocmirea actelor contabile. În replică la învinuirile ce i s-au adus de către Administrația Finanțelor Publice Constanța, Mirea Viorica a negat cu vehemență că aceste învinuiri ar exista. Ziarul "Atac de Constanța" a intrat însă în posesia unei înregistrări audio care confirmă acuzațiile aduse de ANAF administratorei Mirea și dovedește că Mirea a mințit în fața instanței Judecătoriei Constanța, în dosarul 30890/212/2010.
Parchetul Judecătoriei Constanţa a deschis zece dosare penale împotriva administratorei Mirea Viorica, a fostului președinte Aricescu Trandafir, precum şi împotriva cenzorului Danciu Constantin şi a comitetului executiv al asociaţiei (Pielelungă Ştefan, Jigarov Vasile, Dumitru Aurica, Iancu Georgeta, Calotă Irina), aceştia riscând condamnări cu închisoare. Mai mult, Aricescu şi Mirea au fost daţi în judecată în şapte procese civile, aflate în prezent pe rolul Judecătoriei Constanţa. Deşi a fost demis de proprietari în iulie 2010, Aricescu refuză să predea funcţia noului preşedinte Malciu Ion şi se luptă să o menţină în funcţie abuziv pe administratora Mirea, demisă şi ea în martie 2010.
Cercetată penal este și avocata Decu N. Valentina (baroul Tulcea), care îi apără pe administratora Mirea și pe fostul președinte Aricescu. Parchetul Judecătoriei Constanța o cercetează penal pe avocata Decu Valentina pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals. După trimiterea sa în judecată, avocata Decu Valentina riscă condamnarea cu închisoarea și retragerea dreptului de a profesa avocatura.
Administratora Mirea Viorica este o fostă angajată a Primăriei Năvodari, acuzată în 2008 de primarul Nicolae Matei de escrocherii imobiliare şi dată afară. Primarul orașului Năvodari o acuză pe Mirea Viorica că a escrocat pe proprietarii care au solicitat restituirea unor terenuri sau trecerea acestora în intravilan. Concret, în calitate de inspector la biroul agricol din Primăria Năvodari, Mirea a șantajat și făcut presiuni asupra proprietarilor de drept pentru a-i obliga să îi cedeze gratuit sau să îi vândă terenurile la valori cu mult sub prețul pieței. Mirea Viorica a pretins și primit în mod gratuit cotă parte din terenurile ce urmau a fi restituite (sau trecute în intravilan) sau a plătit pentru aceste terenuri prețuri chiar și cu 90% mai mici decât prețul pieței.
Mirea Viorica a fost unul din capii mafiei imobiliare din Năvodari iar averea ei este de peste 9.000.000 de euro. Conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, familia Mirea deține în Năvodari 18 terenuri intravilane cu o suprafață totală de 187833 metri pătrați. DAȚI CLICK AICI pentru detalii despre imperiul imobiliar din Năvodari de peste 9.000.000 de euro al administratorei Mirea Viorica.
|
||||||
Măsuri de siguranţă şi educativeAsa cum rezulta din art.188 Cod procedura penala, actualul cod de procedura penala a instituit, în privinta masurilor preventive, sistemul de calcul „ pe zile pline”. De asemenea, potrivit legii, durata retinerii se determina pe ore, iar durata arestarii preventive se determina pe zile. Legea nu permite ca la calcularea unui termen pe zile sa se tina seama concomitent , si de ora la care a început curgerea termenului, caci în acest mod se ajunge în mod inevitabil la prelungirea termenului pe care legea l-a stabilit în zile
încheiere nr. 18/r/24.03.2011 pronuntata în dosar nr. 319/250/2011 al Tribunalului Arad
Prin încheierea nr. 1/21.03.2011 a Judecatoriei Lipova pronuntata în dosar nr. 319/250/2011 s-a admis propunerea Parchetului de pe lânga Judecatoria si în baza art.1491 raportat la art. 143 si art. 148 alin.1 lit. f) Cod procedura penala s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului MM, cercetat sub aspectul savârsirii infractiunii prevazuta si pedepsita de art. 192 al. 2 si art. 197 al. 1 C. pen.; cu aplic. art. 33 lit. a C. pen., pentru o perioada de 29 de zile, începând cu data de 21 martie 2011, orele 17:30 si pâna la data de 19 aprilie 2011, orele 17:30. S-a dispus emiterea mandatului de arestare preventiva,
Pentru a dispune astfel judecatorul a retinut ca:
Prin ordonanta emisa de Parchetul de pe lânga Judecatoria Lipova la data de 21 martie 2011, în dosar nr. 266/P/2011, s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale împotriva inculpatului MM, cercetat sub aspectul savârsirii infractiunii prevazuta si pedepsita de art. 192 al. 2 si art. 197 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a) Cod penal.
În sarcina sa, s-a retinut ca în noaptea de 19/20 martie 2011, în jurul orelor 23:00, a patruns fara drept în locuinta partii vatamate MV de 85 de ani din loc.S, jud. Arad, si, prin violenta, a întretinut acte sexuale cu aceasta.
Examinând propunerea de arestare preventiva, raportat la cele retinute anterior, judecatorul a apreciat ca sunt indicii temeinice care sustin acuzarea inculpatului de a fi comis infractiunile retinute în sarcina sa, respectiv de a patrunde fara drept în locuinta partii vatamate MV de 85 de ani si prin violenta, de a întretine acte sexuale cu aceasta, pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunile savârsite se pedepseste cu închisoare de la 3 la 15 ani, existând probe certe ca lasarea în libertate a inculpatului prezinta un pericol concret pentru ordinea publica plecând de la împrejurarile în care acesta a comis fapta, astfel încât a adus o atingere grava relatiilor sociale referitoare la sanatatea, libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei cu impact si rezonanta sociala negativa, determinate de sentiment de insecuritate în rândul femeilor din comunitatea din care provine inculpatul. S-a mai retinut faptul ca inculpatul a savârsit fapta în timpul noptii si prin efractie.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul Miron Marian, care prin motivele expuse oral a indicat ca a recunoscut savârsirea faptei si doreste sa fie cercetat în stare de libertate.
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, respectiv: procese verbale de consemnare a plângerii, declaratii martori, proces verbal de cercetare la fata locului, declaratiile inculpatului care a recunoscut savârsirea faptei, tribunalul retine ca rezulta indicii temeinice ca inculpatul a savârsit faptele astfel cum a fost pusa în miscare actiunea penala împotriva sa.
Sub acest aspect, instanta de recurs retine si ca potrivit dispozitiilor art. 143 Cod procedura penala, masurile preventive necesita existenta presupunerii rezonabile privind savârsirea faptei imputate inculpatului, neputându-se face aprecieri cu valoare de certitudine în acest moment procesual. Fata de probatoriul administrat pâna în acest moment nu exista date care sa conduca la concluzia ca masura arestarii preventive dispusa fata de inculpat ar fi fost luata cu încalcarea prevederilor legale.
Cu privire la temeiul prevazut de art. 148 lit. f) Cod procedura penala tribunalul retine ca s-a apreciat la luarea masurii arestului preventiv ca este întrunita conditia prevazuta de art. 148 lit. f) teza a II-a – pericolul pentru ordinea publica. Astfel, pentru inculpatul MM s-a retinut ca desi nu are antecedente penale, faptele pentru care a fost cercetat sunt de o rezonanta sociala deosebita.
Tribunalul constata ca împotriva inculpatului îsi gasesc incidenta dispozitiile art. 148 lit. f) din Codul de procedura penala (acuzele ce planeaza asupra acestuia vizeaza infractiuni ce sunt sanctionate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lasarea în libertate a inculpatului prezinta pericol concret pentru ordinea publica, date fiind circumstantele reale retinute drept cadru al comiterii faptelor, natura infractiunii, caracterul activitatii infractionale). În concret, legal si temeinic a retinut prima instanta ca inculpatul a actionat în conditii propice respectiv : pe timp de noapte si asupra unei persoane lipsite de aparare datorata unei vârste înaintate, Acest mod de savârsire descris si natura infractiunii : viol asupra unei persoane în vârsta de 85 de ani a creat o stare de temere la nivelul unei comunitati mici. Lipsa antecedentelor penale, invocata de inculpat, or recunoasterea comiterii faptelor nu pot fi avute în vedere întrucât infractiunea de viol, fiind o infractiune contra libertatii sexuale, creeaza în rândul opiniei publice o stare de temere si insecuritate, astfel ca probele care privesc savârsirea faptei constituie tot atâtea probe certe cu privire la pericolul concret pentru ordinea publica.
Analizând legalitatea încheierii prin care s-a dispus luarea masurii arestului preventiv, tribunalul constata ca recursul este fondat. Astfel, nelegal prima instanta, dispunând luarea masurii arestului preventiv pe o durata de 29 de zile, a efectuat un calcul cu încalcarea dispozitiilor art. 188 Cod procedura penala conform caruia „În calcularea termenelor privind masurile preventive, ora sau ziua de la care începe si cea la care se sfârseste termenul intra în durata acestuia”. Asa cum rezulta din textul de lege mentionat, actualul cod de procedura penala a instituit, în privinta masurilor preventive, sistemul de calcul „ pe zile pline”. De asemenea, potrivit legii, durata retinerii se determina pe ore, iar durata arestarii preventive se determina pe zile. Legea nu permite ca la calcularea unui termen pe zile sa se tina seama concomitent , si de ora la care a început curgerea termenului, caci în acest mod se ajunge în mod inevitabil la prelungirea termenului pe care legea l-a stabilit în zile.
În prezenta cauza, inculpatul a fost retinut la data de 20.03.2011 ora 17,30, iar prima instanta a dispus arestarea pe durata de 29 de zile stabilind nelegal ca termenul ar începe sa curga la data de 21.03.2011 ora 17,30 si ca s-ar împlini în data de 19.04.2011 ora 17,30 ( depasind cu mai mult de o zi durata de 30 de zile).
Fata de aceste motive tribunalul în baza art.38515 alin. 1 lit. d) Cod procedura penala va admite recursul declarat de inculpatul MIRON MARIAN, împotriva încheierii penale nr. 1/21.03.2011 a Judecatoriei Lipova, cu privire la calculul termenului masurii preventive a arestului si în rejudecare va dispune ca termenul de 29 de zile privind luarea masurii arestului preventiv fata de inculpatul MM sa înceapa din data de 21.03.2011 pâna la data de 18.04.2011 inclusiv.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu