***ULTIMA ORĂ: Ziarul Moravuri.ro publică în exclusivitate înregistrări audio din dosarele penale în care sunt cercetați fostul președinte Aricescu Trandafir și administratora Mirea Viorica ! DAȚI CLICK AICI PENTRU DETALII...
Un scandal fără precedent în Constanţa are loc de peste un an la Asociaţia de Proprietari 358, situată la intrarea în staţiunea Mamaia, în zona Delfinariu. Fostul preşedinte al asociaţiei, Aricescu Trandafir, şi administratora Mirea Viorica sunt în război total cu proprietarii, fiind acuzaţi de furt, abuz în serviciu, fals, uz de fals, distrugere de înscrisuri şi ameninţare.
Fosta administratoră Rădulescu Viorica o acuză pe Mirea că a achitat fraudulos din banii asociației un fals prejudiciu, inexistent în realitate, iar ulterior i-a imputat falsul prejudiciu pe lista de plată pentru a o denigra în fața locatarilor. Astfel, administratora Mirea ar fi risipit 3728 RON din banii asociației doar pentru a-și rezolva răzbunările personale împotriva fostei admnistratore Rădulescu, cu care este vecină de bloc. Inspectoarea Costea de la Administrația Finanțelor Publice Constanța a confirmat că Rădulescu Viorica nu a produs nici un prejudiciu asociației și a acuzat-o pe administratora Mirea de abuz în serviciu la întocmirea actelor contabile. În replică la învinuirile ce i s-au adus de către Administrația Finanțelor Publice Constanța, Mirea Viorica a negat cu vehemență că aceste învinuiri ar exista. Ziarul "Atac de Constanța" a intrat însă în posesia unei înregistrări audio care confirmă acuzațiile aduse de ANAF administratorei Mirea și dovedește că Mirea a mințit în fața instanței Judecătoriei Constanța, în dosarul 30890/212/2010.
Parchetul Judecătoriei Constanţa a deschis zece dosare penale împotriva administratorei Mirea Viorica, a fostului președinte Aricescu Trandafir, precum şi împotriva cenzorului Danciu Constantin şi a comitetului executiv al asociaţiei (Pielelungă Ştefan, Jigarov Vasile, Dumitru Aurica, Iancu Georgeta, Calotă Irina), aceştia riscând condamnări cu închisoare. Mai mult, Aricescu şi Mirea au fost daţi în judecată în şapte procese civile, aflate în prezent pe rolul Judecătoriei Constanţa. Deşi a fost demis de proprietari în iulie 2010, Aricescu refuză să predea funcţia noului preşedinte Malciu Ion şi se luptă să o menţină în funcţie abuziv pe administratora Mirea, demisă şi ea în martie 2010.
Cercetată penal este și avocata Decu N. Valentina (baroul Tulcea), care îi apără pe administratora Mirea și pe fostul președinte Aricescu. Parchetul Judecătoriei Constanța o cercetează penal pe avocata Decu Valentina pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals. După trimiterea sa în judecată, avocata Decu Valentina riscă condamnarea cu închisoarea și retragerea dreptului de a profesa avocatura.
Administratora Mirea Viorica este o fostă angajată a Primăriei Năvodari, acuzată în 2008 de primarul Nicolae Matei de escrocherii imobiliare şi dată afară. Primarul orașului Năvodari o acuză pe Mirea Viorica că a escrocat pe proprietarii care au solicitat restituirea unor terenuri sau trecerea acestora în intravilan. Concret, în calitate de inspector la biroul agricol din Primăria Năvodari, Mirea a șantajat și făcut presiuni asupra proprietarilor de drept pentru a-i obliga să îi cedeze gratuit sau să îi vândă terenurile la valori cu mult sub prețul pieței. Mirea Viorica a pretins și primit în mod gratuit cotă parte din terenurile ce urmau a fi restituite (sau trecute în intravilan) sau a plătit pentru aceste terenuri prețuri chiar și cu 90% mai mici decât prețul pieței.
Mirea Viorica a fost unul din capii mafiei imobiliare din Năvodari iar averea ei este de peste 9.000.000 de euro. Conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, familia Mirea deține în Năvodari 18 terenuri intravilane cu o suprafață totală de 187833 metri pătrați. DAȚI CLICK AICI pentru detalii despre imperiul imobiliar din Năvodari de peste 9.000.000 de euro al administratorei Mirea Viorica.
| Tip: Sentinţă civilă |
| Nr./Dată: 282/R/2010 (29.04.2011) |
| Autor: Tribunalul Bistriţa-Năsăud-Secţia Civilă |
Domenii asociate: Contestaţie la executare |
Atât timp cât prezumţia legală nu a fost răsturnată, în circumstanţele încheierii contractului „de credit şi garanţie – Ing Personal nr.151225/7 mai 2007” doar între bancă şi împrumutatul RCE, fără instituirea vreunui codebitor ori garant şi al garantării restituirii, nu cu bunuri ale împrumutatei, ci cu poliţa de asigurare încheiată de aceasta şi cesionată în favoarea băncii, nu se poate conchide că soţul contestatoarei ar avea calitatea de coplătitor, această concluzie a primei instanţe fiind eronată.
(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. civ., dec. nr. 282/R/14 octombrie 2010)
Prin sentinţa civilă nr.1411/2010 pronunţată de Judecătoria Bistriţa s-a admis contestaţia la executare precizată, formulată de contestatoarea RCE în contradictoriu cu intimaţii MKB R Bank SA, Sucursala Bistriţa, MKB R Bank SA Bucureşti, RFI, R Bank SA, Banca T, ING Bank, şi UT Bank SA şi, în consecinţă dispune partajarea creanţelor născute din starea de proprietate comună pe care în timpul căsătoriei le-au acumulat, astfel:
I. Contracte de credit în care contestatoarea are calitatea de titular/împrumutat, iar intimatul de codebitor: 1. contract nr.463/PF/AV/15 august 2005/BCR Bistriţa - 8.000 lei; 2. contract nr. 47657 din 21 august 2006/P Bank Bistriţa - 5.000 lei; 3. contract nr. 03MP00000402/21 august 2006/UT Bistriţa - 5.200 lei; 4. contract nr.151225 din 7 mai 2007/ING Bank Bistriţa - 10.300 lei; 5.contract cont RO32RZBR0000060008549009 din 22 noiembrie 2006/R Bank - 2.200 lei; 6. contract cont RO78TRL00601213B73095XX - 3.400 lei.
II. Contracte în care intimatul RFI are calitatea de titular/împrumutat, iar contestatoarea de codebitoare: l. contractul nr.273 din 26 octombrie 2006/R Bank Sucursala Bistriţa-25.000 lei; 2. contractul nr. 3887 din 17 septembrie 2004/BCR Sucursala Bistriţa - 5.000 euro;
S-a dispus încetarea executării silite pornită împotriva contestatoarei de către intimata MKB R Bank în dosar execuţional nr.1851/EB/2008.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs intimata ING BANK N.V. Amsterdam - Sucursala Bucureşti.
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate tribunalul reţine că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Prima instanţă a fost sesizată, pe calea contestaţiei la executare exercitată de contestatoarea RCE cu pretenţia de partajare a creanţelor născute din starea de proprietate comună devălmaşă a soţilor RCE şi RFI care în timpul căsătoriei au contractat individual ori împreună credite la mai multe bănci, pentru a căror neonorare s-a demarat procedura de urmărire silită.
Este cert că în rezolvarea pretenţiei deduse judecăţii, dând câştig de cauză contestatoarei, prima instanţă a partajat creanţele bancare din timpul căsătoriei atribuind fiecare credit titularului semnatar al contractului astfel încât apărările băncilor referitoare la încheierea convenţiilor în considerarea persoanei titulare a contractelor de credit au fost satisfăcute. Numai că statuările concomitente ale instanţei de fond referitoare la caracterul comun ori propriu al fiecăreia dintre creanţe nu pot avea semnificaţia afirmată de intimata UT Bank SA Bucureşti în circumstanţele atribuirii creanţei contractate la Ing Bank N.V. Amsterdam - Sucursala Bucureşti către titulara convenţiei de împrumut RC, subzistând interesul Ing în calificarea juridică a naturii creanţei menţionate ca fiind una personală a titularei convenţiei de credit ori comună a acesteia şi a soţului, în măsură a influenţa efectele contractului de credit.
Criticile recurentei-intimate vizând caracterul personal al datoriei contractate de contestatoarea RC sunt întemeiate. Aşa cum just a apreciat prima instanţă, art. 30 şi 32 Codul familiei instituie prezumţia caracterului de bunuri comune ale soţilor dobândite în timpul căsătoriei şi a caracterului personal al datoriilor contractate în acelaşi interval. Atât timp cât prezumţia legală nu a fost răsturnată, în circumstanţele încheierii contractului „de credit şi garanţie – Ing Personal nr.151225/7 mai 2007” doar între bancă şi împrumutatul RCE, fără instituirea vreunui codebitor ori garant şi al garantării restituirii, nu cu bunuri ale împrumutatei, ci cu poliţa de asigurare încheiată de aceasta şi cesionată în favoarea băncii, nu se poate conchide că soţul contestatoarei ar avea calitatea de coplătitor, această concluzie a primei instanţe fiind eronată. Dimpotrivă, probele furnizate (contractul de credit) demonstrează caracterul personal al datoriei contractate de contestatoare. În lipsa exhibării altor dovezi care să ateste caracterul comun al creanţei (de exemplu contractarea acesteia pentru achiziţionarea unor bunuri comune ori plata unor datorii comune), concluzia ce se impune, pentru considerentele de drept şi de fapt expuse, în raport de prev.art.969 şi 1041 Cod civil, este aceea că datoria contractată de contestatoarea RCE faţă de intimata recurentă este una personală, motiv pentru care în temeiul art.312 Cod procedură civilă recursul promovat se impune a fi admis, sentinţa atacată va fi modificată în parte în sensul că va fi respinsă ca neîntemeiată acţiunea promovată în contradictoriu cu intimata Ing Bank N.V. Amsterdam - Sucursala Bucureşti. Celelalte dispoziţii ale primei instanţe vor fi menţinute.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu